Iubire de telenovele

Dragilor si dragelor, este numai vina noastra, asumati-va responsabilitatea. Este gestul de a ignora lectiile bune si de a selecta din realitate doar ce ne este confortabil. In loc sa invatam limbajul corect al sentimentelor, ne multumim cu un alfabet rudimentar si avem pretentia sa fim poligloti- esuam intr-un deplorabil turn Babel. Nimeni nu intelege pe nimeni, nici macar ceea ce spune propria persoana.

In loc sa construim principii solide de viata, prindem din zbor diverse invataturi, de la asa-zisa "scoala a vietii": nu experiente din care sa beneficiem, ci realitati second-hand, traite, interpretate si servite de altii, care nu stiu exact ce fac, dar se cred capabili sa le predea celorlalti.

De ce credeti ca atata amar de populatie se lasa hipnotizata de formele de mucava ale telenovelelor, filmelor americane, reality-show-urilor? Pentru a-si imbogati existenta sau pentru a compensa simbolic goluri create de lipsa lor din propria existenta?

De ce credeti ca oamenii nu au curajul sa se rupa de tiparele realitatii virtuale si sa-si croiasca existenta in asa fel incat sa fie multumiti?

Comoditatea este mai usor de atins, confortul psihic este un deziderat, in timp ce lupta pentru a fi tu insati cuprinde multe necunoscute de care ne temem. Pentru ca aici nu exista prescriptii si drumuri batute. Pentru ca ne este frica de aventura.

A iubi este poate cea mai mare aventura. Iti trebuie curaj, pentru ca in viata reala nu cuceresti cu replici rasuflate, jumatatea nu iti pica din cer gata indragostita, si-chiar daca ai reusit s-o cuceresti, nu te poti culca niciodata pe-o ureche.

Tot ce poti face este sa lupti, sa visezi, sa indraznesti! Altfel, nu se poate vorbi de finalul"… si-au trait fericiti pana la adanci batraneti". Altfel, risti sa esuezi intr-un port de unde nu pleaca nicio corabie: portul iubirilor sfaramate, al iubirilor de telenovela.