Ce faci de Paste?

Rezultatele sondajului privind “Ce faci de Paste?” s-au impartit in cateva categorii, in ordinea frecventei cu care apar:

• “Stau acasa, sarbatoresc cu mancare si bautura” (dupa dieta premergatoare Sarbatorii de Paste…)
• “Ies cu prietenii” (pentru cei tineri, nu exista sarbatori fara socializare la club sau disco)
• “De Paste ma relaxez” (mai ales cei care au muncit din greu cu curatenia si mancarea)
• “Plec la munte sau la mare” (formula 2 in 1, prindem astfel Sarbatorile de Paste si 1 mai in acelasi pachet)
• “Astept Iepurasul de Paste sa imi aduca chestii” (valabil pentru toate categoriile de varsta).

Sec si la obiect. Traim la oras si asta se vede in ritmul vietii noastre, in graba cu care incercam sa bifam pe liste tot ce avem de facut, in spectrul bicolor al existentei. Nu ne permitem superstitii si zile in care sa nu muncim. Ne e teama ca, inghesuiti in cutiile de beton cu perechi de ochi iscoditori, sa facem “chestii de suflet”, ca rad si curcile de noi. Slava Domnului ca majoritatea sunt ocupate in perioada asta: Loteria Romana sarbatoreste Sarbatorile de Paste, suplimentand fondurile.

Si totusi, ceva launtric ne atrage spre aceasta Sarbatoare cu rezonanta deosebita, am vrea sa ne bucuram  macar de o parte din ea.

Traditiile de Paste nu prea ajung  pe aici, in opincile lor ponosite, asa ca, daca vrem sa le intalnim – trebuie sa punem vanitatea in cui si sa mergem sa le cautam, la ele acasa. Nu ne putem raporta, ce-i drept, la semnificatia initiala, in acelasi mod in care o sarbatoreau mosii si babele noastre, dar putem sa extragem aceasta semnificatie, adaptand-o la viata actuala.

Deocamdata, utilizam simboluri si credinte ale caror sensuri nu ne ridica prea multe intrebari. Lumanari, oua rosii, cozonac, iepurasi, haine noi… In timp ce pentru evrei, masa festiva era una cu ierburi amare – precum robia stramosilor lor, pentru crestini, Pastele a insemnat mereu un prilej de  bucurie culinara. In multe culturi sarbatorile sunt insotite de un fel sau altul de ofranda (animale sau roadele pamantului), insa in acelasi timp, exista si un corespondent spiritual al ofrandei si acela trebuie gasit in interiorul celui care o aduce.

Deocamdata, ne ferim de cuvinte mari precum: “meditatie, purificare, inaltare spirituala”. Ne chinuim sa tinem posturi pe care nu le intelegem, sa mergem la biserica pentru a ne uita la ceas, sa stam la coada pentru o impartasanie de cateva minute.

Aprinderea luminii sacre in fiecare suflet, fara un exercitiu spiritual, nu este posibila. Departe de oferte abundente si de agitatia din centrele comerciale, trebuie gasit contextul potrivit pentru post si curatenie. Sufletul are nevoie de ajutor ca sa isi gaseasca linistea si sa isi auda vocea.

Mi-as dori sa va anunt ca tot mai multi incep sa simta ca Sarbatorile de Paste inseamna mai mult decat ce se vede. Ma multumesc sa consemnez importanta sacrificiului simbolic. O renuntare la vicii, mizerii si rautate, aduc sufletului un castig mai mare decat credem. Nici macar nu trebuie sa fii un credincios declarat ca sa realizezi beneficiile psihologice ale unui astfel de gest. De la stergerea unui obicei prost (barfa, injuraturile,consumul de alcool etc) pana la altruism – care este si o renuntare de sine, putem alege in fiecare zi cum sa crestem spiritual.

Va doresc o calatorie interioara cat mai benefica, pana la Pastele viitor!