Istoria punctului G

Sexperiente

Istoria punctului G

Masters si Johnson, cei care au studiat pentru prima data prin metode stiintifice fiziologice actul sexual la femei si barbati, au sustinut, in 1966, ca stimularea erotica la femeie este unica, de natura clitoridiana si duce la contractiile platformei orgasmice vaginale.

Studiile ulterioare ale lui Grafenberg Ernst ca si ale lui Perry John D, Whipple Beverly au stabilit ca in afara focarului erotic clitoridian mai exista o alta zona erotica denumita punctul lui Grafenberg, situata pe peretele anterior al vaginului, dificil de localizat de catre femei si usor de descoperit de catre partener.

Acest punct erotic intens se afla ascuns pe peretele anterior vaginal, imediat in spatele osului pubian. In general acest punct intens erogen se afla in spatele osului pubian si inainte de colul uterului, si aproape de colul vezical, in preajma locului unde comunica cu uretra. Acest punct G este in profunzimea peretelui anterior vaginal.

In 1944, Ernst Grafenberg, colaborand cu R.L. Dickinson, a descris o zona erogena, situandu-se de-a lungul suprafetei suburetrale a peretelui vaginal anterior. Existenta acestei zone erotice foarte importante la femei a fost comunicata de Grafenberg in 1950.

Dupa Grafenberg, aceasta zona pare sa fie imprejmuita de tesut erectil, comparabili cu corpii cavernosi ai penisului, stimularea acestei zone determina o largire a uretrei si atunci devine usor de palpat.

La finele orgasmului aceasta zona devine net umflata. Partea ei cea mai sensibila la excitatie se afla in spatele uretrei, unde depaseste colul vezicii urinare.

 



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou