Gelozia: limita dintre iluzie si realitate
In doi
Ceea ce face gelozia sa fie o problema si o defineste ca gelozie este momentul in care o persoana nu mai face o delimitare intre fantasma si realitate. Este ca si cum fantasma ei ar fi realitate.
Vorbeam saptamana trecuta despre gelozie ca excludere celorlalti. Vorbeam despre a fi numai cu celalalt. Starea de excludere nu se refera numai la persoane ci si la profesie, ocupatii, preocupari, calculator, etc. Indiferent de motiv, gelozia ca excludere pare o problema generala in care o persoana se gaseste. Problema in acest sens devine una importanta in anumite contexte. Cand un cuplu se gaseste intr-o situatie de gelozie, acest lucru se caracterizeaza prin discutii lungi si pline de intensitate. Spatiul celuilalt este acoperit de o prezenta virtuala.
Sa plecam de la o situatie destul de des intalnita pe care, poate, o recunoasteti. Ea este singura acasa, el este plecat in delegatie, in alta tara sau in team building sau cu prietenii in oras la biliard sau la o bere. Nu are importanta unde este el. Ea, acasa, isi vede de ale ei, in timp ce face diferite lucruri, un gand aparut de nicaieri, aparent fara o baza se strecoara in mintea sa. Oare ce face el? Acesta pare sa fie gandul central. Treptat, la inceput un simplu gand, apoi un scenariu, apoi o scena se strecoara.
La inceput e un gand, apoi devine o epopee. Totul in cateva minute. Cand se ajunge la scena, imaginea deja a depasit cu mult ceea ce isi imagina ea. Sub aceasta presiune incepe o stare de enervare, tensiune, preocupare. Ceea ce facea pana atunci nu mai prezinta importanta, acum singurul lucru important care ocupa tot este ceea ce face el.
Probabil ca in diferite variante recunoasteti aceasta scena. La dvs. sau la altii, poate ca ati auzit, poate ca vi s-a povestit. Dar ce ne spune ea? Ca dincolo de ceea ce pare, gelozia este ceva inconstient si aparent ilogic. Adica, la prima vedere, nimic nu justifica ceea ce se intampla. Nu exista nici un act, nici o intamplare un ceva care sa faca o persoana sa se gandeasca ca s-ar putea ca scena ei sa fie reala. Ar putea sa ramana o fantezie – oare cum ar fi sotul meu daca ar fi cu altcineva?
Ceea ce este foarte logic – daca o persoana ar accepta ca este o fantasma atunci ne-am pune problema urmatoarea problema – „mi-ar placea ca sotul meu sa fie cu cineva”. Daca am accepta acest lucru nu ar mai fi problema realitatii. Fiind realitate, apare ca o temere, ca o frica, ca o dorinta de a fi numai cu ea.
Gelosul nu reuseste sa faca o distinctie intre realitate si fantasma. El nu stie niciodata ce e real si ce e imaginar in scena de gelozie. El cauta mereu sa fie realitate ceea ce se intampla, cauta dovezi ca lucrurile stau asa. El pleaca de la premiza de vinovatie si niciodata de la cea de nevinovatie. El este convins ca asa stau lucrurile si un act oricare de atractie, iubire, interes pentru alta persoana sunt tratate ca dovezi irefutabile ale geloziei.
Sa revenim totusi – gelosul are intotdeauna dreptate. El are o dreptate perfect logica – partenerul sau va arata intotdeuna un interes, o atractie pentru o alta persoana, pentru o alta activitate. De asemenea vor exista relatii si interese ale partenerului din care el este exclus. Daca nu ar fi asa atunci cuplul ar avea mereu o problema grava.
Asadar gelozia lui va fi intotdeauna perfect logica si de necombatut. Orice explicatie logica va fi sortita esecului pentru ca logica este de partea lui. Aparent, cei mai multi oameni vor da dreptate celuilalt dar logica realitatii este de partea gelosului. Cu alte cuvinte – nu incercati sa convingeti un gelos pentru ca dreptatea este la el. Este firesc sa il excludeti de la anumite activitati iar relatiile pe care le aveti sunt in mod inerent bazate pe excluderea sa.
Dar atunci ce solutie avem? Pare sa fie urmatoarea intrebare pe care ne-o putem pune in aceasta chestiune. Daca nu avem logica, daca nu avem nimic cum putem sa convingem un gelos? V-as recomanda sa va puneti problema pe dos – ce isi doreste el? Puteti sa-i dati ceea ce isi doreste? Dar prin aceasta abordare ne situam pe o problematica usor inversa – sa privim din perspectiva celui care are de suportat gelozia. Insa acest subiect il vom lasa pe saptamana viitoare iar daca aveti intrebari sau doriti sa imi spuneti situatii concrete, imi puteti scrie la adresa de mail.
Psihoterapeut Claudiu Ganciu
- Telefon – 0722 453 906
- Mail – cpap.claudiu@gmail.com
- Web – www.centrupsihologie.ro
