Un egoism pentru fiecare

Probabil ce pe acestea le putem gasi undeva intre excesele epicurene sau determinismele lui Freud – pe de o parte – si restrictiile morale sau sociale, de cealalta parte.  

Ar fi un real castig daca am reusi sa extindem cadrul de perceptie al egoismului, privindu-i atat latura pozitiva cat si cea negativa. Practicat cu cumpatare, poate deveni un instrument pentru atingerea echilibrului in relatia dintre sine si ceilalti.   
 
Egoismul necesar porneste de la nevoile primare ale omului: hrana, adapost, securitate, in lipsa carora sunt putine sanse pentru a mai  evolua catre trebuintele psihice si spirituale. In primii ani de viata suntem total absorbiti de propria persoana si nici nu ar putea fi altfel, din moment ce singura noastra grija este sa ne asiguram resursele necesare cresterii. Incetul cu incetul ne pretindem independenta, fata de mediu, fata de familie si de societate. Abia intr-un anumit stadiu al dezvoltarii noastre, cel al moralitatii, putem vorbi de formarea altruismului. In timp ce pentru unii, egoismul este un exercitiu cotidian, puternic ancorat in obisnuinta, altora le este destul de greu sa se desprinda de educatie, de cerintele si nevoile celorlalti, chiar in propriul dezavantaj. In mod ideal, primul prieten in care poti avea incredere la orice ora ar trebui sa fii chiar tu.
 
Daca asta ti se pare inimaginabil de egoist sau prea dificil, incearca sa vezi altfel lucrurile – pune-te pe picior de egalitate cu cei dragi. Daca pentru ei ai timp si atentie, in aceeasi masura trebuie sa-ti acorzi si tie. Daca nu avem grija de noi insine, la un moment dat ne trezim ca nu mai suntem de niciun folos nici noua, nici altora, ci devenim mai degraba o povara. Primul pas spre independenta presupune o doza necesara de egoism.

Chiar daca unii au interesul de a va mentine intr-o dependenta dezavantajoasa, nu va lasati convinsi de falsa necesitate a sentimentelor de vina induse din exterior. Pentru cei care nu se prea pricep la ingrijirea propriei persoane, iata cateva indicii generale de care trebuie tinut cont:

• Asigura-ti  propria ingrijire: suficienta nutritie, odihna si activitate fizica, pentru inceput- chiar daca e vorba de un efort mai mare decat daca te-ai lasa in seama altcuiva, nu te neglija;
• Programeaza perioade pentru relaxare si distractie, fie singur sau impreuna cu cei care-ti sunt pe plac: e la fel de important ca si planificarea programului de munca;
• Evita comportamentele si persoanele care te storc de energie si nu sunt cu adevarat importante pentru viata ta – daca te simti prins intr-o capcana sau manipulat, refuza sa mai interactionezi;
• Nu face acte inutile de eroism, invata sa ceri ajutorul cand simti ca esti depasit/a de situatie: viata nu trebuie sa fie o lupta dura, decat daca tu alegi asta;
• Promoveaza optimismul si fii obiectiv cu problemele aparute – abordeaza-le intai pe cele cu care simti ca te poti masura: micile succese te incurajeaza sa continui si cu problemele mai mari.