Pofta de viata

Drumul spre centru

Pofta de viata

Veselia, optimismul, pofta de viata par atat de firesti cand privesti un copil. Stii ca le-ai avut si tu o data si nu iti dai prea bine seama unde le-ai lasat. Stii doar ca, treptat, ai inceput sa crezi ca viata este grea.

Viitorul suna ca un lucru serios. Trebuie sa iei decizii. Studii, cariera, cuplu, familie, cate si mai cate, se ingramadesc pe capul tau. Putin cate putin, te incovoi sub povara fiecarei chestiuni careia ii acorzi importanta. De ce avem impresia ca a fi adult inseamna automat sa iti compui o fata grava, sa declari lucruri seci si sa gandesti dur si rational? Pana si fleacuri precum platirea facturilor devin de importanta majora.

Privesti fugar copiii intalniti in drum si murmuri cu invidie: “Ce le pasa lor… n-au nicio grija”. Grijile sunt pentru omul modern o conditie a existentei sale. S-a pierdut de mult cultura traiului tihnit. Prea multi dintre noi ne ingrijoram pentru diverse lucruri pe care oricum nu le putem schimba – cel putin, nu prin ingrijorarea propriu-zisa. La ce bun sa irosim energie pretioasa facandu-ne griji?

Ce-i drept, grijile ne dau cel putin impresia ca ne concentram asupra unor lucruri serioase, dar cu siguranta exista moduri mai productive de a-ti petrece timpul. In loc sa deplangi situatii si imprejurari asupra carora nu ai oricum nici un control, mai bine ai constientiza ca ingrijorarea in sine nu atrage schimbari pozitive.

Ca sa mai eliberezi o parte din tensiune, vorbeste cu cineva in care ai incredere, apeleaza la judecata cuiva din exterior, mai putin implicat decat tine. Uneori, padurea nu se vede din cauza copacilor. Concentreaza-ti energia pe gasirea solutiilor si pe aplicarea acestora in viata reala. Cand iti faci griji, e ca si cum te-ai da intr-un balansoar: iti ocupa timpul, dar nu te duce niciunde.

“Ce fac copiii sa isi pastreze veselia?”, te gandesti. Se joaca. Jocul este bucuria de a controla in mod creativ lucrurile, de a da noi forme lumii tale indiferent de lumea de afara. De ce nu ai schimba si tu perspectiva? Inspira-te din lejeritatea fireasca cu care se joaca copiii. Fa lucrurile cu drag si din aceasta placere vor iesi rezultate mai bune decat din sobrietate impusa si sterila.

Psihologii si antropologii iti vor confirma oricand ca jocul nu este o pierdere de timp specifica unei varste necoapte, ci o activitate simbolica cu rol de formare. Puterea sa creativa nu se incheie o data cu atingerea majoratului. Oamenii joaca in permanenta jocuri, cum spunea psihologul Eric Berne, dar majoritatea se bazeaza pe manipulare si dominare.

Nu la acestea ma refer. Apropie-te de copiii din jur si obisnuieste-te sa copilaresti ca pe vremuri. Daca nu poti chiar asa, din prima, fa exercitii de readaptare, joaca-te cu cuvintele, cu culorile, cu privirile.  Poate ai un animal de casa cu care iti face placere sa te joci din cand in cand. Sau poate ai prieteni cu care sa te intreci la o partida de carti sau de sah. Pastreaza jocul ca pe o arma impotriva gravitatii mutilante. Adultii au dreptul lor la fericire simpla si nealterata de ratiuni pragmatice.

In ziua de astazi se poate apela la ajutorul unor specialist, precum trainerii, care iti dau posibilitatea sa te joci organizat, in cadrul unei sesiuni de pregatire. Fie ca este vorba de ateliere de creatie menite sa descatuseze creatorul din tine sau traininguri bazate pe aplicatii (mersul prin foc, spargerea scandurilor etc), este si acesta un inceput. Exerseaza deschiderea si increderea in sine. Imaginatia o sa urmeze caile pe care i le deschizi. Ai idee cat de importanta este puterea de a visa? Mai tii minte credinta neclintita a copilariei ca “totul este posibil”?

Recuperand toate acestea, recuperezi o parte importanta din tine. Asa cum s-a exprimat un copil la examenul de admitere, “Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.”, insa inima este cu adevarat de neinlocuit.



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou