Pledoarie pentru prezent

Drumul spre centru

Pledoarie pentru prezent

Daca maine ar fi ultima zi din viata ta, ai fi multumit de ce ai realizat pana acum? In seara asta, inainte de culcare, fa o revizuire sincera a vietii tale si vezi daca esti pregatit/a sa parasesti aceasta lume fara regrete.

Un sondaj facut anul acesta de catre editura Ziji Publishing  ridica problema: “Daca un asteroid ar lovi pamantul si ai mai avea o singura ora de trait, ce ai alege sa faci cu ea? “. Britanicii care au participat la studiu au ales sa vorbeasca la telefon cu cei dragi (54%), sa accepte inevitabilul pe canapea, cu un pahar de sampanie (13%), sa faca sex (9%) si sa se roage(3%).  Au mai existat si cei 2% care au declarat ca s-ar indopa cu mancaruri nesanatoase si alti 2% care s-ar apuca de jefuit in ultima ora a vietii lor.

Nu stiu ce as face daca as afla cu siguranta ca maine este ultima zi din viata mea. Dar pot sa imi imaginez, in fiecare seara, inainte sa adorm. Fara intrebari, nu exista raspunsuri si nici certitudini. Cel mai important ar fi sa imi pun intrebarea: “Sunt multumita de viata mea de pana acum?”. Stiu ca este un exercitiu ipotetic, dar daca maine ar fi sa plec din aceasta lume, as putea pleca impacata?

Am facut tot ce mi-am propus sa fac? Tot ce mi-am dorit? M-am descurcat bine pana acum in viata? Am devenit cine doream sa devin? Sunt intrebari la care numai eu pot raspunde, pentru ca eu ma cunosc cel mai bine.

Cand reusesti sa te lepezi de toate gandurile, grijile si stresul de peste zi, cand sufletul ti-e linistit, iti poti auzi vocea interioara. Un moment de singuratate cu tine poate fi tot ce ai nevoie ca sa primesti cateva raspunsuri sincere.

Asa dar, cu consimtamantul inimii tale, exact in momentul in care vorbim, ia-ti te rog pulsul propriei tale vieti. Traiesti viata pe care ti-o doresti? Esti prezent in aceasta clipa in propria ta viata? Te bucuri de ea integral?

Daca raspunsurile sunt afirmative, te numeri printre putinii care apreciaza darul ce li s-a dat. Viata. Si, ca orice dar, este menit sa iti aduca bucurie, nu suferinta. Implinire, nu rataciri. Sens, nu dezorientare. Viata iti ofera clipa.

Revenind la sfarsitul lumii, poate ca este hilar sau absurd, dar este o posibilitate. Nu al lumii civilizate, dar poate al unei lumi interioare. Nu al planetei, dar poate al microcosmosului care esti. Sfarsitul fiintei este iminent si il experimentam chiar de mai multe ori, in timp ce continuam sa ne ducem viata. Transformarile sufletesti se petrec sub maldarele de masti si costume pe care le purtam zilnic cu noi. Constatam cu uimire, vorbind cu un prieten, cat de diferita ar fi viata noastra daca am constientiza mai acut ca orice zi poate fi ultima zi. Si cat de mare bucuria sa descoperi in AZI o noua zi.

Mari ganditori, artisti si oameni de stiinta s-au exprimat, intr-o forma sau alta asupra lui “Carpe diem”. Traieste clipa, s-a spus mereu de-a lungul istoriei. Departe de o retorica a efemerului, a ancorarii stricte in prezent, ingaduiti-mi si mie sa va atrag atentia asupra importantei clipei. Trecand peste psihologicul Hic et nunc (Aici si acum-ul senzatiilor, al proceselor cognitive primare), trecand peste indemnurile cu iz de reclama ale capitalismului care despoaie generatiile actuale de responsabilitatea viitorului. Da, trebuie sa privim in urma, ca sa nu uitam marile lectii. Si, da, este bine sa stam cu un ochi atintit pe viitorul in care ne proiectam visuri si idealuri. Dar nu putem sa nu traim in prezent.

De ce conteaza asa mult AZI?  

Pentru ca IERI deja s-a dus iar MAINE poate nici sa nu vina.

ACUM este tot ce avem cu adevarat.



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou