Am nevoie de o minune

Stiind toate acestea, iti poti trai viata ca si cum nimic nu ar fi miraculos- o simpla lume a materiei, in care totul are un inteles imediat si atat – sau o poti trai de parca totul ar fi un miracol. Optimismul te va insoti in orice gest.

Doar ca minunea este mai mult decat o creatie a mintii noastre, nu o poti experimenta doar prin conditionare psihologica, programandu-te cu tot dinandinsul sa fii optimist. Poate ca de frica ne abtinem sa pasim pe un teren mistic, dar indrazniti: minunea depaseste stadiul de metafora. Nu noi o cream, nu noi o intretinem, dovada ca ea continua sa se manifeste chiar si atunci cand suntem cu optimismul la pamant.

Minunea in sens religios este un subiect vast. Retinem doar ca minunile vizibile si impresionante sunt mai rare, in timp ce unele intamplari pe care le-am cataloga minuni, se pot dovedi trucuri menite sa ne insele vigilenta si discernamantul pe calea spre mantuire. Este nevoie de un suflet cat mai curat pentru a putea percepe si a i se revela minuni, asa cum sunt descrise in vechile scrieri.
 
Si totusi, una din marile minuni ale crestinismului – de care se poate bucura orice credincios- este transformarea individului. Asa cum spune si parintele Nicolae Steinhardt: „Crestinismul e transmutatie, nu a elementelor chimice, ci a omului”. O minune chiar mai mare decat transformarea apei in vin sau tamaduirea bolnavilor sau chiar invierea celor morti. Implica substante tainice, ale caror ingrediente nu le cunoastem, dar care se invart in jurul iubirii de Dumnezeu si de aproape.
 
Ganditi-va doar ce mare minune se petrece atunci cand un suflet isi scutura stratul de iluzii care il impiedica sa traiasca asa cum a fost menit: dumnezeieste. Ce minune este cand – cu propria vointa – alegem sa facem lucrurile bune, desi cele rele sunt mai la indemana. Luati in considerare exemplele din jur – mai multe sau mai putine – in care defecte capitale (mania, vanitatea, trufia etc) se transforma in virtuti: rabdare, modestie, smerenie.

Am vazut minuni si sper sa mai vad. Credem sau nu, ele sunt parte din sufletul nostru, iar noi suntem datori atat noua  dar mai ales celorlalti cu cel putin o minune esentiala: iubirea. Din miezul sau creste apoi totul.