3 tipuri de minciuni

1. Minciuni nevinovate

In cadrul unei relatii, se recurge deseori la minciuna pentru a evita micile certuri. De exemplu, suma exacta pe care o femeie o cheltuie in magazine sau paharele in plus pe care le bea un barbat cu prietenii sunt omise fie din cauza sentimentului de vinovatie, fie din frica pentru consecinte. Este o reactie fireasca, dar in acelasi timp o dovada de nesiguranta si slabiciune.

Ce spun psihologii… Nu exista minciuni nevinovate. Chiar daca este spontan, un neadevar presupune totusi intentie si scop. Telul poate fi de a-si mentine prestigiul, imaginea sau de a se victimiza; sunt oameni care folosesc minciuni pentru a impresiona. Cat despre minciuna ca “solutie”, ea este foarte repede insusita in familie. De exemplu, parintii care pretind sa nu fie amagiri, dar in acelasi timp mint prin omisiune, pacaleala sau ale moduri. Ei trebuie sa inteleaga ca cel mic este un foarte bun observator si invata din comportamentul parintelui, nu din cuvintele lui. Astfel, daca vede cum tata ascunde bani ori cum mama incearca sa minimizeze sumele pe care le-a cheltuit, va recurge si el la aceleasi “siretlicuri” si le va practica mai apoi in viata sa de cuplu.

2. Minciuni narcisiste

Un alt tip de minciuni sunt cele spuse din naivitate. Oamenii care au o viziune deformata asupra realitatii mint de obicei in acest fel- este vorba despre persoane cu incredere scazuta in sine, care folosesc minciunile drept scuza. Aici se incadreaza si cei care exagereaza rezultatele lor scolare, succesele profesionale, isi amplifica statutul social si se lauda intruna.

Ce spun psihologii… Oamenii sunt din ce in ce mai narcisisti, mai dornici sa-si gonfleze ego-ul si pot folosi orice artificii pentru a face acest lucru.

3. Minciuni periculoase

Minciunile devenite stil de viata in cuplu sunt cele mai grave si, de regula, sunt asociate infidelitatii. Dovada consta intr-un studiu realizat pe un esantion de 1000 de barbati si femei necasatoriti, cu varste intre 18 si 50 de ani. Opt din zece persoane au raspuns ca n-ar mai participa, chiar si in ultimul moment, la o nunta planificata, daca ar afla ca partenerul lor i-a mintit sistematic sau daca ar descoperi ca au fost inselati. O alta minciuna considerata de neiertat de catre  barbati este ca partenera  sa le ascunda o sarcina.

Ce spun psihologii… Aceste minciuni sunt premeditate, patologice si fac parte din perceptia gresita a persoanei ca astfel trebuie sa relationeze cu partenerul. De regula, cei care simt nevoia infidelitatii repetate sau ajung sa aiba vieti paralele sunt persoane cu o stima de sine foarte scazuta. Ei au nevoie de dovezi continue ca sunt buni, ca sunt iubiti ori au convingeri de genul “pot face orice, scap din orice situatie”- este ca o cautare permanenta de senzatii tari.

Ascunderea adevarului poate fi si o forma de revolta fata de o atitudine perceputa ca incorecta sau autoritara. Mai mult, un astfel de comportament poate duce la minciuni repetate si chiar mai grave: o partenera vesnic nemultumita sau cicalitoare ar putea fi “pedepsita” cu si mai multe secrete; prin urmare un barbat urmarit si sanctionat pentru ca bea e antrenat sa-si ascunda si mai bine viciul.