Mayra.ro
Timp liberCroniciPe ecranGreatest Passions: City Lights
Timp liberCroniciPe ecranGreatest Passions: City LightsGreatest Passions: City Lights
Pe ecran
100% Chaplin: regie, scenariu, rol principal, coloana sonora. Film mut, emotie care te lasa fara cuvinte.
El e un biet vagabond care doarme in bratele statuilor reci din oras si se trezeste cand acestea sunt dezvelite. Ea e saraca, oarba si vinde flori de pus la butoniera. Pentru ca il crede milionar, Charlie incepe sa joace acest rol pentru ea, cu ajutorul involuntar al unui milionar real pe care il salveaza de la sinucidere. Cand e beat acesta il trateaza ca pe cel mai bun prieten, cand e treaz nici macar nu il mai recunoaste.
Indragostit, Charlie ii reda fetei vederea, facand rost de banii pentru operatie. Din nefericire trebuie sa plateasca si cu cateva luni de inchisoare.
Finalul filmului este una dintre scenele care topesc pur si simplu pelicula: el proaspat iesit din arest, jerpelit, infomatat, o revede pe ea – transformata intr-o frumoasa florareasa. Induiosata de aparitia lui, fata iese sa ii daruiasca o floare si o moneda. Cand ii atinge mana, recunoaste in ea liniile familiare are marinimosului "milionar". Ce altceva ar putea sa isi spuna cei doi decat:
Ea: "Tu esti?"
El: "Acum poti sa vezi?"
Ea: "Da. Acum vad."
Ultimul cadru este chipul vagabondului-milionar, o expresie de rusine si mandrie, de dragoste si suferinta, ba chiar si o sclipire de speranta.
Un film la care razi si plangi si iti dai seama ca dragostea e mereu o poveste de orbire: despre ceea ce esti si ceea ce ai vrea sa fii.
Un sentiment care nu se masoara prin grade ale parvenitismului personal, ci in cat poti sa faci pentru celalalt.
Charlie era un biet vagabond, fara o letcaie, fara speranta, fara acoperis deasupra capului. Dar iubea ca un milionar. Un milionar sentimental, o inima de aur. In timp ce milionarii adevarati sunt gata sa isi puna capat zilelor sau sa se inece in alcool, de goliciunea sufletului lor.
Nu intamplator, din impresionanta lui filmografie, City Lights a ramas preferatul lui Chaplin. Iar cel mai important pentru el ramane acest final uluitor:
"In ultima scena din City Lights… De fapt nu interpretez niciun rol… Aproape cerandu-mi iertare, ma plasez undeva in afara mea si privesc… Ceea ce face scena asta atata de frumoasa, foarte frumoasa… e faptul ca ea nu e de fapt jucata."
doinaproorocu
