Serenitate italiana: Castel Gandolfo

Roma este un oras generos, dar agitat, mai ales pe perioada verii, cand populatia se retrage in vacanta, pentru a lasa loc turistilor. Pentru un turist atipic, Castelul Gandolfo – o asezare cat un cartier roman obisnuit, reprezinta destinatia reconfortanta, in apropiere de capitala.

Fiind resedinta de vara a papilor, te incearca un sentiment de comunitate traditionala. Prezenta pontifului e semnalata doar de mitra papala afisata pe unele cladiri ale asezarii vechi de sute de ani. Resedinta papei gazduieste telescopul Observatorului, mutat aici de la Vatican, niste gradini magnifice cu acces restrictionat publicului, iar in timpul verii, pe insusi papa.

Situat in apropierea lacului Albano, castelul propriu-zis impresioneaza prin simplitatea grandioasa a liniilor din care este alcatuit. Se adauga o curatenie ca de calugarita sfioasa, care nu doreste sa etaleze, dar starneste duiosie. Cladirile vechi, frumos aliniate si imbracate in straie de duminica in fiecare zi, stau rabdatoare pentru privirile fiecarui vizitator.

Castel Gandolfo poate sa iti dea altfel de satisfactii: privelisti senine, ocazii de relaxare si un sentiment de impacare. Modul neostentativ in care isi duc viata ii ajuta pe castelani sa isi pastreze tineretea. Tihna se vede peste tot: pe fetele linistite, pe infatisarea ingrijita. De obicei se invoca placerea unei mese delicioase si sanatoase, urmata de o siesta in toata regula. Sunt inconjurati de frumos, la fel de firesc in ce priveste lucrurile facute de mana omului sau create de natura. Natura e darnica, le ofera o clima blanda, unde roadele pamantului se alaturi de flori si plante decorative. Poti simti caldura locului doar daca sa te limpezesti putin dupa experienta tumultoasa a orasului. Nu trebuie sa faci nimic altceva decat sa fii in vacanta. Filozofia lui dolce far niente este la ea acasa.

Poti lua o pauza de cafea, pe terasa mica si cocheta de langa fantanita arteziana din centrul acestei mici asezari. In imediata apropiere sta dreapta biserica. Daca intorci privirea in partea opusa, te incearca un zambet la vederea porumbelului iconoclast, care s-a instalat confortabil pe crestetul de piatra al Papei Pius. Magazine micute cu suveniruri si multe pravalii cu bunatati „de casa”: dulciuri, bauturi, specialitati marine. Putini turisti ajung aici, majoritatea poposesc la magazinele din centrul Romei, asa ca poti umbla nestingherita cat te tin picioarele. Proprietarii coboara adesea din propria casa direct in magazinul familiei, unde servesti o gelata aromata si racoritoare. Desi fac parte dintr-o asezare restransa, sunt mult mai discreti decat citadinii si nu vor incerca sa se bage insistent in viata ta.

Cativa pasi mai jos de biserica centrala, putinii vizitatori se sprijina pe o balustrada veche de piatra, cu fata spre lac. De aici, de sus, ti se pare liniste, dar daca ai ideea sa cobori cateva sute de metri, te cuprinde forfota unui loc de vilegiatura. Gratare, baloane colorate, inghesuiala de masini si de oameni… o grozavie. Preferi sa revii la panorama linistita si romantica, care te primeste inapoi. Dupa un zid vechi dai de o fantana sapata in zid, o creatie anonima. Norii pufosi si calmi se lungesc sub privirile tale, pe un veritabil cer italian, se joaca cu tine de-a v-ati ascunselea, printre ghivecele de flori atarnate pe streasina oricarui balcon respectabil. Timpul parca a stat in loc aici, in linistea duminicala a asezarii.