Cioco-mania

O bună prietenă a mea are şi o teorie personală care să explice şi să intelectualizeze păcătoasa adicţie. De fiecare dată când nu poate rezista tentaţiei de a intra în ciocolaterii (de unde pleacă cu cel puţin ½ kg de bunătăţi), îmi explică cu nonşalanţă: "Draga mea, ciocolata nu este doar mâncare. Este o stare de spirit. A nu cumpăra câteva delicioase praline este ca şi cum ai intra la un târg de carte şi nu ai cumpăra nimic. Ar fi de neiertat, nu?"

V-aş minţi dacă v-aş spune că am încercat vreodată să scap de obiceiul de a degusta, cel puţin odată pe săptămână, o bucăţică din miraculosul calup de cacao şi lapte. Mi se pare mult mai sănătos să abordez "problema" într-o manieră elevată, gingaşă (fără mişcări şi măsuri violente) şi să argumentez adicţia prin raportarea permanentă la istoria succesului magnific al ciocolatei, ciocolateriilor şi a maeştrilor confiseri care au dat atât de mult şarm bucăţelei magice.

Aşa că am să vă ajut şi pe dvs. să nu vă mai simţiţi vinovaţi şi vă voi împărtăşi tot ce ştiu despre îmbietorul desert şi vom decide împreună dacă e o adicţie benefică sau o slăbiciune pe care nu ne-o putem permite.

Chocolatl’, Lumea Nouă şi Regina Victoria

Primii ciocoholici din istorie au fost maiaşii şi aztecii care erau înnebuniţi după "chocolatl" – o băutură preparată din boabe de cacao prăjite. Iar băutura cu pricina a avut un atât de mare succes, încât în scurt timp boabele de cacao au devenit monedă de schimb.

Se spune că boabele ciocolatii au fost aduse pentru prima dată în Europa de  Cristofor Columb, după cea de-a patra călătorie în "Lumea Noua" şi la doar douăzeci de ani după, spaniolii au preluat imediat obiceiul băuturii afrodisiace.

Secretul ciocolatei a fost adus în Franţa în 1615, când Ana, fiica lui Phillip al II-lea al Spaniei s-a căsătorit cu Louis XIII al Franţei, iar întreaga curte parisiană a adoptat cu entuziasm această băutură nouă şi exotică care a fost  la început considerată mai degrabă un medicament decât un desert.

Ciocolata a fost doar băutură până în era victoriană, când a fost descoperită o tehnică specială pentru a transforma în tablete solide licoarea magică.