Furia generata de stres

Ele sunt transsituationale, persistand in variate imprejurari si chiar in absenta obiectului pricipal. Furia poate fi un raspuns al organismului la o situatie stresanta in fata unui esec, poate lua forma unei atitudini defensive in fata unei insulte sau poate fi o reactie reflexa fata de agresiune sau vioelnta. Cand ne cuprinde furia, cu greu ne mai putem concentra. Gandul ne este doar la acel ceva care ne-a facut sa fim furiosi. Sentimentele de furie se pot disipa in doar cateva minute, pot sa dureze o zi intreaga sau sa fie inmagazinate in interiorul nostru pentru luni de zile sau chiar ani.

Furia debuteaza adesea ca ceva minor si creste in intensitate. Devii nerabdator, exista o anume nuanta de nervozitate in adancul tau. Aceasta iritatie creste cu cat ii acorzi mai multa importanta, chiar daca este vorba si despre un incident minor. Duce catre judecata si mai poi catre aruncarea unei vini. Iei totul personal si simti ca esti nedreptatit/a. Esti furios/a si simti ca ai justificare pentru starea ta; justificata sau nu, furia creeaza incoerenta si iti afecteaza bataile inimii, activand in acelasi timp hormonii stresului. Studiile cercetatorilor de la unul dintre cele mai importante centre de cercetare din lume au aratat ca episoade de furie de cinci minute sunt atat de stresante, afectand sistemul imunitar pentru mai mult de sase ore.

Oamenii au avut dintotdeauna intuitia faptului ca starile de neliniste (anxietatea), orele extenuante de munca, nesiguranta unui viitor amenintator, neintelegerile cu cei apropiati pot declansa boli somatice si psihice. Permanent simtim povara presiunilor, a constrangerilor exterioare, resimtim frustrari si tensiuni emotionale ce nu fac altceva decat sa ne tulbure, ajungand chiar sa distruga echilibrul mental si biologic.

In zilele noastre important este sa constientizam ce probleme avem si cate dintre ele se datoreaza stres-ului. Dusman recunoscut sau nu, el poate fi invins prin apelarea la o modalitate eficienta care vine in slujba omului contemporan: psihoterapia - stiinta a sufletului, capabila sa descopere in oameni resorturi si mecanisme de a iesi invingatori din orice lupta. Nimic nu poate inlocui echilibrul fizic si psihic care creeaza starea de bine, de fericire pe care toti oamenii o doresc.

Psihologii au creionat profilul persoanei dominata de stres, atragand atentia asupra factorului de risc ce-l presupune o viata traita sub semnul unei tensiuni continue: apatie/agitatie; somn excesiv/insomnie; iritabilitate, agresivitate, apetit pentru stari conflictuale/pasivitate, indiferenta; scaderea capacitatii de concentrare, de retinere a informtiilor, a eficientei personale; tulburari fiziologice (care nu sunt semne ale unor boli, cronice sau nu): palpitatii, respiratie ingreunata, senzatie de sufocare, scaderea in greutate sau alimentatie excesiva, etc; plonjarea intr-o lume imaginara, pentru a eluda realitatea, devenita imposibil de controlat; negarea responsabilitatilor, ce par a fi prea multe si prea sufocante.