Timp liberHipstarCristi PuiuCristi Puiu
Hipstar
“Eu, daca as face un film despre revolutie, caci e un subiect care ma tenteaza, as plasa actiunea in cartierul meu, in Balta Alba, care e foarte departe de centru, iar de la noi de pe geam se vad o fabrica si o platforma chimica.
Acolo nu s-a tras in noi, lumea isi cumpara brad, facea sarmale si cozonaci si, din cand in cand, mai aducea vorba despre revolutie.”
Sarbatoritul nostru de saptamana aceasta s-a nascut pe 3 aprilie 1967 la Bucuresti. De la 10 ani s-a apucat de pictat, prima lui pasiune. In 1990, dupa revolutie, a participat la o expozitie la Lausanne, alaturi de alti tineri artisti romani. Doi ani mai tarziu a fost admis la Ecole Superieure d’Arts Visuels in Geneva, la departamentul de Pictura. Dupa primul an, a abandonat cursurile de pictura, pentru a le incepe pe cele de film, la aceeasi scoala.
Pentru un artist a carui viata a luat o cotitura brusca spre o alta forma de expresie, destinul joaca un rol aparte: "cred ca lucrurile se intampla cu o necesitate, nu cred in hazard. Cred intr-un sens, dar nu in sensul acela maret. Stii cum vorbesc unii despre ei: <<de mic am stiut ca o sa ma fac regizor>>… Eu n-am stiut si la zece ani tot ce imi doream era sa pictez. Si acum as vrea foarte mult sa pot face asta, ma simt foarte bine cand pictez, imi place mirosul de terebentina, de vopsele pe care le intind cu pensula pe panza…"
In 1995, in timpul scolii, a participat la festivalul de la Lucarno cu scurt metrajul "Before breakfast". Un an mai tarziu si-a luat diploma cu documentarul “25.12. Bucharest, North Railway Station si cu ea in bagaje s-a intors plin de incredere in tara. Patriotism sau dorinta de a fi mai aproape de sursele autentice de inspiratie? 2 in 1, am putea spune. Si a fost cu siguranta o alegere inspirata.
Dupa o perioada de facut documentare video, in 1999 a castigat concursul Oficiului National al Cinematografiei cu "Marfa si Banii", pe care l-a lansat in 2001 si care a castigat mai multe premii internationale: Premiul special al juriului si Premiul Findling la Cottbus, Premiul FIPRESCI si Premiul pentru cel mai bun actor (Alexandru Papadopol) la Thessaloník, Premiul PROCIREP Award la Angers, Premiul Abasto Award la Buenos Aires, mentiune speciala la Trieste. Filmul a fost selectionat si pentru Directors’ Fortnight la Festivalul de Film de la Cannes.
A fost primul indiciu al viitoarelor sale succese rasunatoare: in 2004, “Un cartus de Kent si un pachet de cafea” a castigat Ursul de Aur pentru cel mai bun scurt metraj la Festivalul de la Berlin; in 2005, "Moartea domnului Lazarescu" a primit nici mai mult nici mai putin de 22 de premii, printre care si "Un Certain Regard" la Cannes.
