Cuvinte fierbinti

Pe raft

Cuvinte fierbinti

Sexul vinde – da, stim asta. Insa de multe ori exhibarea sexualitatii cade in capcana larg intinsa a vulgaritatii. Se intampla in moda, in showbiz, dar si in lingvistica. Rasfoind noul DEXI se poate vedea ca acesta nu e doar explicativ, ci si explicit.

Este o realitate incontestabila existenta unei limbi asa-zise vulgara, termen derivat din latinescul vulgus-popor. Este limba vorbita in popor, in opozitie cu cea promovata de mediile academice si publicata in dictionare de specialitate, cum ar fi bine-cunoscutul DEX. Diferenta dintre cele doua nu este, asa cum s-ar crede, o saracie a limbajului, ci o diferenta de continut. Argoul – limbajul specific mai ales grupurilor considerate la periferia societatii, nu a dus niciodata lipsa de imaginatie. In plus, fata de termenii social acceptati, a reusit intotdeauna sa aduca o coloratura specifica limbii – mai ales cele vorbite: elemente de limbaj care ataca domeniile in general tratate drept tabu. Sexualitatea este poate cel mai bine ingradit dintre aceste domenii in limba scrisa, cea formala.

 

dexiNu o data termeni ai argoului reusesc sa se impuna in limbajul cotidian. Ati auzit de “cool”? Adica, “bengos”, cu alte cuvinte. Sau, tot dintre cele autohtone: „misto“ ,”gagica” „pe felie“, „la greu“, „te fac“, „smen“, “sexos” si multe altele. Stilul verbal practicat in mediile rau-famate pentru a nu fi usor intelesi de restul lumii este tot mai des integrat in limba-mama. Mai mult, argoului incepe sa i se acorde o anumita recunoastere in lumea formalismului. In Romania, aceasta recunoastere se poate spune ca a fost incununata prin publicarea noului DEXI.
 
In aprilie 2007, a aparut pe piata romaneasca lucrarea unui colectiv de specialisti de la Academia Romana, filiala Iasi. Contributia lor la vechiul DEX consta in adaugarea cuvintelor aparute in ultimele doua decenii, care ajuta la “denumirea unor noi realitati din politologie, sociologie, informatica, tehnologie, economie, medicina etc”. Insa motivul in care exemplarele scoase pe piata s-au epuizat precum painea calda se prea poate sa fi fost altul. Momentan, DEXI este singurul instrument lingvistic unde se pot citi definitiile cuvintelor ”fierbinti” din limba romana, cu explicatii si expresii derivate.
 
Inca de la lansarea sa, "Dictionarul Explicativ Ilustrat al Limbii Romane" a fost menit sa atraga controverse. Daca pana acum dictionarele explicative includeau o lista de cuvinte mai mult sau mai putin pornografice, anexata pe undeva pe la sfarsit, noul DEXI le integreaza fara retinere in paginile sale, alaturi de celelalte, fie ele arhaisme, regionalism, onomatopee sau orice altceva. Prezent la lansarea lucrarii, prof.dr. Catalin Bordeianu a afirmat: "Pentru unele medii, chiar academice, acest dictionar nu va exista. Lucrarea tine cont de traditia stiintei lingvistice la romani si incearca sa gaseasca o solutie academica pentru unele propuneri facute in graba de autorii Dictionarului Academiei".
 
Controversa se refera la de-tabuizarea implicita a unor domenii, fata in fata cu o interpretare gresita de promovare a vulgaritatii. Cu alte cuvinte, daca introduci limbajul vulgar intr-o publicatie academica oficiala il diminuezi ca si importanta sau il faci mai puternic ca si raspandire?
 
Experienta de pana acum cu scriitori si alti intelectuali ce s-au aventurat pe taramul cuvintelor interzise este destul de graitoare. Nici in secolul nostru cenzura nu este pe moarte si declara razboi multor tentative de a sparge tiparele. Cea mai des folosita sintagma este lupta impotriva vulgaritatii.   
 
Cartile unor autori precum Henry Miller, in secolul 20, au fost pentru mult timp interzise. La noi, Ion Creanga a fost unul dintre primii care au introdus limba vulgara in circuitul cultural, dar “Povestea povestilor” se bucura de o popularitate fie restransa, fie subterana.
 
Muzica de o anumita factura duduie de “mertane”, “smenari”, “verzisori” si expresii cenzurate pana la ora 12 noaptea. In politica ni se dau exemple de limbaj discriminator. Vedetele de toate soiurile scapa gratios cate un cuvant porcos. Sa speram ca urmatorii pe lista nu sunt profesorii universitari.
 
Ce se va intampla cu generatiile urmatoare care vor citi cuvintele vulgare direct din dictionarul oficial al limbii romane, indreptar lingvistic folosit in scoli si institutii acreditate? S-a gandit oare echipa de realizatori la consecintele acestui gest? Au facut vreo evaluare in acest sens? Intre o creatie literara adresata unui anumit public si a publica un dictionar pentru publicul larg exista o diferenta de responsabilitate sociala.
 
Asadar, sexul vinde in continuare, dar cu ce pret?


feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou