Mayra.ro
Timp liberCroniciPe raftCarti interzise
Timp liberCroniciPe raftCarti interziseCarti interzise
Pe raft
Putini dintre noi realizeaza ce inseamna sa poti citi ce iti doresti, cand doresti si de cate ori doresti. Cenzura cartilor nu este un eveniment nou, dar este cel putin ingrijorator in secolul in care traim.
In afara de scrieri religioase precum Biblia sau Qu’ran-ul, care starnesc poate cele mai aprinse controverse, exista o serie de alte carti pe care diversi oameni, guverne sau culturi le-au interzis in anumite momente. Sexul si politica sunt celelalte doua zone fierbinti, dupa religie, in care anumite carti nu au nicio sansa sa supravietuiasca cenzurii.
Romanul lui George Orwell, „Ferma animalelor“, a fost la un moment dat in unanimitate interzis: in URSS pentru ideile anticomuniste, in SUA pentru cele procomuniste, iar in tarile islamice, din motive religioase.
Cate bordeie, atatea obiceie. Daca la nivel individual, fiecare este capabil sa evite sau sa elimine anumite carti din zestrea sa culturala, la nivel de comunitate intervin tabu-uri legate de accesul la continut sexual, politic, religios sau social.
Daca in Statele Unite ale Americii, guvernul nu are limitari asupra libertatii de exprimare, altfel stau lucrurile cu cititorii. Acestia au dreptul – pe care il si exercita – de a reclama anumite carti ca fiind imorale, ofensatoare sau pur si simplu deranjante. Parinti care nu vor sa isi lase copiii educati de Harry Potter sau institutii puritane socate de referirile la sex si homosexualitate din seria “Gossip Girl”- se adreseaza Biroului ALA (Asociatia Bibliotecarilor din America) pentru Libertate Intelectuala.
Acesta este un fel de barometru care monitorizeaza mentalitatea populatiei referitoare la valorile educationale ale lecturii. Din umbra anonimatului, oricine poate cere ca orice carte sa fie retrasa din circuitul public. In 2006 cea mai controversata carte a fost considerata o carte pentru copii, And Tango Makes Three, care infatiseaza un cuplu de pinguini homosexuali.
Pe o pozitie opusa se situeaza China comunista, unde guvernul are dreptul sa cenzureze orice, oricand: de la carti, accesul pe Internet, pana la corespondenta personala. Nu doar cartile, dar nicio referire la Falun Gong, independenta tibetana sau taiwaneza, brutalitatea politiei, anarchism, protestele din piata Tiananmen, libertatea cuvantului, democratie, pornografie si altele. Ce vine din Vest este adesea blocat inainte sa ajunga la public.
Ca dovada ca totusi, cenzura este buna pentru publicitate, cartea lui Wei Hui, “Shanghai Baby”, se vinde cu success in 19 tari si numai in Japonia sunt inregistrate 200.000 de exemplare oficiale, dupa ce chinezii au ars 40.000 de copii ale acesteia.
In Africa, multe scrieri occidentale au fost interzise pe piata culturala, mai ales pe motivul discriminarii rasiale. Cartea Annei Sewell, “Black Beauty” a fost una de pe lista, datorita folosirii cuvantului “negru” in titlu.
Tarile islamiste au interzis – si inca mai interzic in librariile lor, carti precum Biblia, Nu sunt scutite nici opere moderne, dintre care Lolita lui Vladimir Nabokov – datorita abordarii pedofiliei.
In ceea ce priveste Europa, aceasta se poate mandri cu o lunga si devastatoare traditie in privinta anumitor carti. Savonarola a starnit teroare la Florenta in 1483, incercand sa purifice prin foc scrierile renascentistilor. In vremea lui Calvin (1509-1564), la Geneva se putea tipari doar ce primea acordul acestuia. Fiecare carte spaniola si fiecare intelectual spaniol ce au prins epoca Inchizitiei se temeau de verificarile si verdictele acesteia. Cititorii erau obligati sa isi declare cartile interzise, sub pedeapsa excomunicarii de catre Biserica. In timpuri mai apropiate noua, nazistii aveau obiceiul sa rada in intregime carti si autori care nu preaslaveau adecvat regimul. Romanul anti-razboi al lui Erich Maria Remarque, “Pe frontul de vest, nimic nou”, este doar un exemplu.
In Romania, au fost momente in care nu s-au putut citi liber:
"Povestea Povestilor", de Ion Creanga, datorita textelor si ilustratiilor interzise minorilor.
“Despre religie”, cartea lui Marx si Engels, care cuprinde controversata teza de doctorat a lui Marx.
In 1971 chiar si biografia romantata a lui Ceausescu, de M. Hamelet, datorita detaliilor nefavorabile regimului ce poti fi citite printre randuri.
Acestea sunt exemple aleatorii culese din gramezile de carti condamnate la cenzura. De unele stim astazi, de altele poate nu vom sti niciodata. Dar putem intre timp sa ne intoarcem cu alti ochi la lectura, cu bucuria celui care stie ca poate citi liber.
Raluca Ionescu
