3 carti de citit inaintea unei calatorii la Amsterdam

Orasul abunda in muzee, biserici, cladiri incarcate de istorie, posibilitati variate de distractie. Intre o vizita la celebrul muzeu “Van Gogh” si una in nu mai putin celebrul Cartier al “Felinarelor Rosii” diferenta este insesizabila. Amsterdam este un oras al contrastelor imblanzite. Este locul unde joaca Ajax Amsterdam, unde poti bea bere de cea mai buna calitate si unde te poti distra pe cinste.

Cea mai buna perioada pentru a vizita orasul este aprilie si mai. Vremea este destul de buna si, in acest interval, are loc o adevarata explozie de lalele.

De citit inainte de voiaj:

1. Jurnalul Annei Frank

Povestea tragica a Annei Frank e bine cunoscuta.Impreuna cu familia ei si alti cunoscuti evrei, Anne a stat ascunsa timp de doi ani (6 iulie 1942–4 august 1944), de teama deportarii in lagar, in asa-numita Anexa a sediului firmei patronate de tatal sau, in Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani cand a intrat in Anexa. A tinut aici un jurnal (inceput anterior, in 12 iunie 1942), devenind la un moment dat constienta ca el va reprezenta un document important dupa ce razboiul se va sfarsi. In 4 august 1944, asadar nu mult dupa debarcarea Aliatilor in Normandia, cand finalul recluziunii parea foarte aproape, Anne si ceilalti sapte locatari ai Anexei sunt arestati si mai tarziu deportati cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu exceptia lui Otto Frank, toti vor muri. Anne si sora ei se sting de tifos la Bergen-Belsen in februarie sau martie 1945. Eliberat din lagarul de la Auschwitz, tatal Annei va publica si va face cunoscut in toata lumea jurnalul fiicei sale.

Anne Frank este un nume familiar chiar si pentru cei care nu au citit Jurnalul. Il poarta strazi, scoli de pe toate meridianele. Il poarta mult vizitatul muzeu din Amsterdam si fundatia care l-a organizat in imobilul unde se afla Anexa secreta.

Anne Frank si jurnalul ei figureaza pe mai toate listele de excelenta ale veacului XX privitoare la personalitati si la carti – Cei mai importanti oameni ai secolului, Cele mai bune carti publicate in secolul XX, Operele literare definitorii pentru acelasi secol, ca sa numim doar cateva din multele topuri stabilite de specialisti, de ziaristi ori chiar de marele public.

Din 1947, cand s-a publicat pentru prima oara in Tarile de Jos, Jurnalul Annei Frank a fost tradus in peste 65 de limbi. S-a vandut in intreaga lume in peste 30 de milioane de exemplare.

La celebritatea Jurnalului au contribuit neindoielnic adaptarile sale teatrale si cinematografice, faptul ca a devenit materie de studiu in multe scoli din lume, ca a fost obiectul unor analize subtile, dar si tinta unor vehemente atacuri.

2. Amsterdam de Ian McEwan

Romanul lui Ian McEwan, incununat cu premiul Booker pe anul 1998, pare un fel de gluma literara, de sub usuratatea careia razbate, totusi, un ton grav. Pe fundalul thatcherismului – evocat pasager de gandurile protagonistilor – romancierul schiteaza un dans grotesc pe laitmotivul singuratatii existentiale. Cartea incepe cu o incinerare si se sfarseste cu o dubla moarte (sau sinucidere?), survenita in urma unui pact incheiat intre cele doua personaje, compozitorul Clive Linely si gazetarul Vernon Halliday, in capitala tarii in care este permisa eutanasia. Intre cele doua evenimente, eroii cartii nu gasesc niciun motiv sa se bucure de viata, de faima, de succes. Pactul incheiat de ei este pus in aplicare nu pentru a-i scuti de decaderea fizica, ci de rusinea unor greseli sau esecuri asumate. Ca si in celelalte romane, McEwan opereaza cu o raceala aproape clinica, tribulatiile personajelor sunt urmarite cu un zambet inghetat, farsa isi asuma elemente de grotesc, iar valorile morale sunt inversate prin supravietuirea celor “ticalosi”.

3. Fructul pasiunii de Karel G. van Loon

Bestsellerul international “Fructul pasiunii”, primul roman al lui Karel G. van Loon, a aparut in 1999 in Olanda si a fost publicat ulterior in 35 de tari, devenind cea mai tradusa carte olandeza din toate timpurile.

Armin Minderhout e tatal unui baiat de treisprezece ani. Monika, iubirea vietii lui, a murit cu zece ani in urma, iar el traieste acum cu Ellen, cea mai buna prietena a Monikai. Cei doi ar vrea sa aiba un copil impreuna si, fiindca nu reusesc, se supun unui test de fertilitate, din care rezulta ca Armin sufera dintotdeauna de o boala congenitala rara, care-l impiedica sa procreeze. Aceasta descoperire ii da viata peste cap: cine e tatal adevarat al copilului pe care Armin il considerase fiul lui? E numai una din multele intrebari ce redeschid in el ranile trecutului si arunca o umbra de indoiala asupra povestii de iubire pe care a trait-o cu Monika. Armin porneste in cautarea tatalui biologic al copilului sau – “faptasul” –, iar revelatia din final va fi pe cat de neasteptata, pe atat de teribila.