Mayra.ro
Timp liberCroniciPe ecranGreatest Passions: Gone with the Wind
Timp liberCroniciPe ecranGreatest Passions: Gone with the WindGreatest Passions: Gone with the Wind
Pe ecran
Pe 9 septembrie 1939, in micutul cinematograf Fox Theatre din Riverside, California, 4 persoane intra grabite, aducand cu ele cateva role de film.
Povestea este atat de cunoscuta incat nu are nevoie de nicio prezentare. Filmul ne prezinta doua razboaie: cel dintre Nord si Sud si cel din sufletul lui Scarlett, in care se da o lupta continua intre sentimente si vanitate. In ce priveste redarea razboiului si problemei scalviei, filmul a primit numeroase critici. Editorialistul Leonard Pitts, de exemplu, nu s-a sfiit sa claifice pelicula ca "o poveste de dragoste din Auschwitz", referindu-se la conditia negrilor din film. Pelicula a atins intr-adevar forma rara de capsula a timpului pentru un Sud acum "Gone with the Wind", iar acest fapt se datoreaza in mare parte contextului in care a fost realizat, plin inca de framantari rasiale.
Hattie McDaniel, interpreta lui Mammy, care avea sa intre in istoria cinematografiei ca prima actrita de culoare care castiga un Oscar nu a fost prezenta la premiera: cum aceasta avea loc intr-un stat segregationist, ar fi trebuit sa ocupe in sala locurile rezervate negrilor. De asemenea, din film a fost scoasa o scena care implica Ku Klux Klan, pentru ca foarte multi oameni influenti simpatizau cu aceasta grupare la acea vreme.
"Gone with the Wind" prezinta cu siguranta o realitate nedreapta, dar meritul sau este tocmai ca nu face istoria uitata, cu toate nedreptatile sale. Un "Gone with the Wind" intr-o societate obsedata de a fi "politically correct" nu ar mai fi cu siguranta cu putinta.
Magia dintre Clark Gable si Vivien Leigh a facut istorie. Scarlett este o femeie tenace, genul de femeie care poate supravietui unei societati apuse, cum a fost cea a Sudului american. Dupa cum aflam la inceputul filmului, intr-o nota evident nostalgica, Sudul era taramul cavalerilor si al doamnelor, un taram al galanteriei autentice. Nici Rhett si nici Scarlett nu fac parte din aceasta categorie, ci sunt genul ghidat mai degraba de instinctul de supravietuire, pe care doar o pasiune puternica il poate invinge.
Ashley si Melanie, cuplul "pozitiv" – sunt oamenii tipici vechiului Sud, pe cand Rhett si Scarlett nu. Inca de la prima lor intalnire, cand Rhett surprinde fara voia lui dezlantuirea patimasa a lui Scarlett fata de Ashley, aceasta il admonesteaza: "You, Sir, are no gentleman". Rhett i-o intoarce zambind: "And you're no lady".
Refuzand cu incapatanare sa isi recunoasca sentimentele fata de Rhett si visand inutil la dragostea lui Ashely, Scarlett isi ruineaza casnicia si il indeparteaza din viata ei pe barbatul care o iubea. Cu mentiunea, desigur, ca – "tomorrow is another day".
E interesant ca in spatele celor doua personaje atat de patimase se aflau doi actori chiar si mai excentrici. In anii productiei si ai primului succes de casa, studiourile au avut grija de imaginea celor doi, dar in momentul de fata stim foarte bine cine erau de fapt: Gable, un playboy alcoolic, a carui viata scandaloasa dadea enorm de furca producatorilor si Leigh, o toxicomana nevrotica care sfarama inima oricui se indragostea de ea si care a fumat 4 pachete de tigari pe zi in tot timpul filmarilor.
In curand, "Gone with the Wind" va aniversa 70 de ani. Ne vine greu sa credem, urmarind scenele pline de viata, ca a trecut atat de multa vreme de la realizarea lui. Intre timp mare parte din actori si realizatori au murit. Dintre interpretii principali, doar Olivia de Haviland, interpreta molaticei Melanie mai traieste. Leslie Howard (Ashley) a murit intr-un accident de avion in timpul razboiului. Gable a murit in urma unui atac de inima in 1960. Leigh a murit de tuberculoza in 1967.
Ne-au lasat insa 222 de minute de pelicula care ii fac nemuritori.
doinaproorocu
