Între Predator şi Bridget Jones
Single

Pentru majoritatea oamenilor, relaţiile sunt poveşti simple bazate pe formule fixe. Băiatul întâlneşte fata, se îndrăgostesc, se mută împreună, se căsătoresc.
Numai că tu găseşti că încheierea potrivită aici e "şi au trăit plictisiţi până la adânci bătrâneţi". Sau cum spuneau băieţii de la Vank "mâine merg la însurătoare, şi toate nopţile îmi vor fi la fel". Perspectiva de a-ţi împărţi toată existenţa cu un singur bărbat îţi pare la fel de lungă şi chioară ca un spriţ la un birt prăfuit şi anonim.
Sigur, îţi doreşti să îţi găseşti jumătatea, şi ai trăit deja poveşti frumoase. Cumva însă reţeta nu te mulţumeşte. Invariabil, după un anumit timp, simţi că relaţia se transformă într-un soi de vietate care cu o mână te mângâie iar cu cealaltă te sufocă. Şi cum nu poţi să continui aşa, te setezi din nou pe "liber". Primul flirt după relaţia tocmai încheiată va fi mereu cea mai proaspătă gură de aer pe care ai respirat-o vreodată.
Trebuie să lămurim însă clar de la început că un astfel de comportament nu poate fi redus la explicaţii facile care au de-a face cu o curiozitate sau un apetit sexual excesiv. Să fim serioşi, "călcatul pe alături" e totuşi un obicei mai răspândit decât ne place să recunoaştem în general, şi intră, mai ales la bărbaţi, în categoria păcate tolerate.