3 surse de stres ale femeilor
Single
In planul dispozitiei afective, stresul se poate resimti intr-o gama de stari similare, care merg de la nervozitate la tristete. Emotional, linistea sufleteasca se perturba cu temeri si nelinisti. Angoasa ca nu vei reusi, ca nu poti face fata alimenteaza indoieli care pot duce la slabirea increderii si a imaginii de sine. Coplesita de griji, aparent incapabila sa le duci pe toate, inevitabil te intrebi daca esti asa de puternica precum credeai.
Comportamental, exista riscul aparitiei unor excese, mergand pana la dependente. Deseori in perioadele dificile se face abuz de mancare si de dulciuri, chiar si de tutun si alcool. Uneori stresul se asociaza cu izolarea sociala si dezinteresul fata de activitatile considerate altadata placute. In anumite cazuri se ajunge la depresie daca exista si o predispozitie in acest sens. Femeile si barbatii sunt sensibili la factori de stres diferiti si resimt altfel stresul. Desi femeile par mai rezistente la stres, exista riscul sa le afecteze pe termen lung. Reactia tipic masculina este de a lupta pentru a nu ceda, in timp ce tendinta feminina este spre grija si prietenie. Femeile reactioneaza mai mult la stresul interrelational. Barbatii raspund mai degraba provocarilor la adresa pozitiei de autoritate. Spre deosebire de acestia, care sunt mai inzestrati pentru reactia de tip lupta sau fugi in fata unui pericol, femeile se orienteaza catre sprijinul social.
La nivel biologic, prima reactie a corpului este transpiratia. Concomitent, bataile inimii se accelereaza, pentru a transporta rapid substantele chimice de activare prin fluxul sanguin, astfel incat fiecare parte a corpului sa fie pregatita pentru lupta. Raspunsul organismului uman la stres este la fel de instinctiv precum respiratia si se petrece fara a putea fi controlat.
Experientele de stres provocat la soricei au demonstrat ca se pot genera modificari cromozomiale. In acelasi fel devine posibil ca pe un fond genetic foarte asemanator, un individ sa experimenteze o boala, in timp ce altul poate ramane sanatos. Stresul provoaca deseori tulburari ale somnului, dereglari ale glicemiei si diverse dureri. Stresul prelungit ar putea sa fie factorul declansator al ulcerului gastric, diabetului, disfunctiilor sexuale, afectiunilor dermatologice si chiar al cancerului si al maladiei Alzheimer. Excesul de cortizol si de adrenalina are uneori efecte vizibile: caderea parului, cresterea in greutate si petele pe piele.
Stresul o afecteaza in mod deosebit pe femeia care trebuie sa impace activitatea profesionala cu obligatiile familiale. Patrick Legeron, in cartea “Cum sa te aperi de stres”, enumera urmatoarele surse de stres:
1. Mai multa performanta in timp mai scurt: in domeniul profesional, femeia trebuie sa faca “si mai mult” pentru a fi recunoscuta si intr-un interval de timp mai mic. Sentimentul de “lipsa de timp” este amplu exprimat de femeile care lucreaza.
2. O instabilitate mai greu de suportat: femeile sunt deosebit de fragilizate de schimbarile continue ale domeniului profesional si, pe de alta parte, sunt supuse mai direct schimbarilor la nivel familial (mutari, separari si divorturi, cu problemele pe care le implica acestea in organizarea si echilibrul familial).
3. Frustrari si conflicte personale: frustrarile profesionale, materiale (salarii mai mici), emotionale si sociale (investire profesionala mai putin recunoscuta), probleme relationale (hartuire morala, chiar sexuala, agresiune verbala sau fizica din partea clientilor…).
Reactia femeilor la stres, afirma autorul mai sus mentionat, ar fi diferita de cea a barbatilor: s-a observat ca femeile, dupa o zi grea de munca, se ocupa deseori de copii, in timp ce barbatii au tendinta de a se distanta de viata lor de familie. Barbatul devine mai agresiv, in timp ce femeia cauta mai mult contactul, sprijinul unei persoane apropiate pentru a discuta cu ea.
