Zoe – cadoul pentru el
In doi
Astazi este ziua lui si patesc ce patesc de fiecare data… nu stiu ce sa-i cumpar! Mai ales ca e vorba de un barbat pe care nu il stiu decat de cateva luni. Inca nu am invatat despre tot ce ii place, nu pot sa-i citesc preferintele in priviri.
Sunt intr-o mare dilema ca de fiecare data. E prea devreme sa-i cumpar un lucru extrem de scump, prea tarziu sa-i cumpar un nimic (regula asta se aplica daca ne stiam de cateva saptamani), prea devreme sa-i cumpar haine sau pantofi, prea tarziu sa-i cumpar o carte, iar eu sunt mult prea rece sa-i ofer un cadou siropos ce contine inimioare sau declaratii de dragoste…
Ce ma fac? Deja incep sa intru in panica.
Ma urc in masina, o iau spre Calea Victoriei, parchez pe la Romana si o iau frumusel pe jos. Ma uit in zare si incep sa analizez magazinele. Boss? Intru si ies la fel de repede. Ermenegildo Zegna? Nu! Am zis ca nu cumpar haine! Dar poate o curea? Nu! Sau un breloc chic pentru cheia de la masina? Nu.
Stau ca o nebuna in mijlocul strazii si ma gandesc in gol. Sa-i intru la Estee Lauder si sa-i cumpar un parfum? Da! Asa fac.
Intru, vanzatoare ma primesti cu un zambet larg, eu cu o fata picata si ingrijorata.
- Cautati ceva anume?
- Da, un parfum barbatesc.
- Ah! Pentru sotul dvs., am ghicit nu?
In momentul ala m-am blocat, am privit-o cinci minute si am iesit repede din magazin. Ce?! Doar femeile maritate au voie sa cumpere parfumuri barbatilor din viata lor? Sau poate am eu fata de femeie mariatata? Am imbatranit?
De obicei nu-mi este greu sa iau astfel de decizii, dar cand vine vorba de persoana cea mai draga mie (cel putin in acest moment), ma blochez. De obicei sunt foarte practica, stiu intotdeauana de ce au nevoie prietenii mei sau familia mea si toata cautarea asta dureaza maxim jumatate de ora.
De data asta se pare ca nu. Era deja ora 3, cald, soare, mai aveam de parcurs jumatate de Calea Victoriei, eram transpirata toata, pantofii mei Chanel aratau jalnic, iar la 5 trebuia sa ma intalnesc cu el la restaurant. Mai aveam aproximativ o ora si jumatate sa-i cumpar ceva si nicio idee…
Si cum ma plimbau eu, mai bine zis cum imi trageam eu picioarele dupa mine pe strada, rasare ceva in calea mea! Un miracol! O minune! De fapt era doar magazinul Muzica. Dar in acel moment era un loc magic pentru mine. Am intrat si am inceput sa scotocesc dupa niste cd-uri cu muzica greceasca. Mi-am adus aminte ca i-a placut extrem de mult in Grecia si ca muzica l-a impresionat foarte tare, spune despre ea ca il binedispune tot timpul.
Am luat o serie de 3 cd-uri, le-am impachetat in cel mai chic mod si am fugit catre restaurant.
Citeste mai multe articole despre Zoe aici .
