Iubire de sticla

In doi

Iubire de sticla

Privesc pe geam. Tenul scrijelit al asfaltului e zdrobit de ţopăieli trendy. Chicoteli de amorezi înspăimântă porumbeii cu fulgi zdrenţuiţi. Un Romeo cu blugii sfârtecaţi înfaşcă sălbatic sânul Julietei şi îi muşcă buzele voluptoase. Câtă pasiune, zic! Geamul se abureşte.

Respiraţia-mi parcă se grăbeşte spre nu ştiu unde şi mă cufund în nostalgie. Am fost şi eu, cândva ca ei. Îmi mototolesc o mânecă şi şterg urmele respiraţiei. Îl mai văd doar pe el cum îşi aprinde o ţigară. După colţul blocului rămâne dâra de fum.

Ies în oraş pentru a-mi încărca bateriile cu parfum citadin şi, culmea îl zăresc din nou pe Romeo. Mă uit mai bine. Am impresia că privesc încă prin geam. Ups, Romeo e de sticlă. Julieta îi stă încă alături şi îi şopteşte câte ceva, din când în când. El mai aprinde o ţigară şi sfâşie fumul printre dinţi.

Ajungem aproape deodată în staţia de autobuz, aceea de lângă alimentară. Amorezii se opresc. Mă opresc şi eu ca un observator mut.

Privesc pe geam… mai bine zis prin vitrina unei alimentare. Nişte borcane cu compot de cireşe îmi atrag atenţia. Sticla extrem de transparentă a recipientelor îmbrăţişează fructele şi le ţine încleştate sub un capac ermetic.

- Cherry! Exclama Julieta.

Romeo fumeaza mai departe.

- Iubi! Incearca iar Julieta.

Iubi nici nu aude.

Cireaşa de pe tort… Apare autobuzul. Nu e cel pe care îl aşteptat, e cel pe care îl aştepta, însă, Romeo. Brusc se năpusteşte asupra fetei şi îşi înăbuşă buzele în obrazul ei, aruncă chiştocul aiurea, apoi se caţără din mers în autobuz. Prin parbriz îşi flutură un deget ostentativ. Julieta îi strigă:

- Te aştept deseară, măi boule!

Privesc prin termopane. Imediat după plecarea autobuzului, în staţie opreşte maşina unei firme de termopane. Julieta se azvărle în vehicul şi începe să îl înghiontească pe şofer. Pleacă. Eu rămân. Autobuzul meu întârzie, aşa că mă hotărăsc să plec şi eu, dar  pe jos.

Privesc prin vitrinele magazinelor, la rând. Şi văd produse diverse, de la compoturi dulci de cireşe, până la pantofi făcuţi pentru fuga de adevăr. Văd chiar şi bibelouri kitch-uri. Unele sunt de sticlă. Seamană cu Romeu şi Julieta de astăzi. Văd prin ele totul şi… nu văd nimic.



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou