Insingurarea in relatii
In doi
Insingurarea este o forma extrema de separare. Nu e nevoie sa fii singur ca sa te simti insingurat – poti fi in pat, alaturi de partener sau la o reuniune de familie si totusi sa ai un sentiment profund de instrainare si singuratate. Si invers… “e foarte posibil sa “plutesti singur ca un nor” si sa te simti impacat, chiar daca nu vorbesti cu nimeni zile la rand.
Aceasta stare – insingurarea – se numeste solitudine, prin contrast cu durerea insingurarii, care, asa cum spunea cineva, “urca precum o maree rece, profund, oceanic de trista”, inghetandu-ne inima, umplandu-ne de teama si sentimente de vulnerabilitate si amintindu-ne cat suntem de efemeri si de neinsemnati”, sustin autorii ghidului “Ecologia starilor sufletesti”, Ros & Jeremy Holmes.
Nu te agata in zadar de o relatie care nu mai poate fi salvata. Nu te lasa coplesita de sentimentul vinovatiei sau de teama singuratatii. Este mult mai dur sa-l tratezi pe cel de langa tine cu indiferenta. In zadar esti prezenta doar fizic, daca de fiecare data cand el este afectuos, mintea iti zboara in alta parte. Sau, poate scenariul iti suna cunoscut, fiind chiar tu cea care ai inceput sa te simti singura, chiar daca esti implicata intr-o relatie.
Ceva nu-i bine. Pentru ca tu te simti foarte singura in relatia de cuplu. Cand incerci sa-i spui asta, iti zice: “Cum, draga mea sa fii singura? Dar eu ce sunt aici?” Mai exact: el unde este? Daca la inceput murea de curiozitate sa stie tot ce faci, acum… simti ca te-ai transformat intr-o piesa din decorul lui. Evita orice discutie despre “voi” si povestea se continua mereu la fel. Ar fi trebuit sa fie altfel. Iti imaginai ca finalul sa fie: “si au trait fericiti pana la adanci batraneti”.
