Ce inseamna marea iubire?
In doi
Se intampla sa gasim iubire in locuri simple si ciudate, sa trecem fara sa stim pe langa ea. Putem sa o gasim pe strada, in locuri neumblate, departe sau poate chiar in fata noastra. Iubirea nu poate exista ca un monolog, ea este un dialog, un dialog armonios.
Cateodata mi se face tare dor de o iubire, nu orice fel de iubire, ci marea iubire a vietii mele. Mi se face un gol in stomac. Ma transpun in trecut. Am trecut… am amintiri. Uneori ma incarc de energie numai cand ma gandesc la EL si la NOI cei de atunci. Ma fascineaza si simt ca doar prin EL vine fericirea pe care o astept demult.
Intotdeauna cand ne intalnim sau vorbim la telefon simt o mare bucurie, o fericire inexplicabila. O energie pozitiva ma cuprinde si ma stapaneste o saptamana intreaga de la doar doua cuvinte ale lui.
Chiar daca nu e cu mine simt ca exista o legatura invizibila prin care putem comunica permamanent. Exista momente in care incerc sa ma conving ca e doar o iluzie, ca nu EL este iubirea vietii mele, ci doar traiesc cu senzatia asta.
A fost o relatie frumoasa, iar astazi este doar… o relatie. Oamenii se schimba odata cu trecerea timpului. Oamenii vor sa traiasca azi, nu ieri. Numai sufletul se incapataneaza si nu da uitarii trecutul.
Daca stau si-mi analizez sufletul realizez si mai tare faptul ca, indiferent de cat am incercat sa ma "rup" de EL nu am reusit. Oricate alte iubiri au urmat, niciuna nu a fost ca aceea. Sufletul meu a inselat de fiecare data. I-a inselat pe toti cei care au urmat si i-a inselat de fiecare data cu aceeasi persoana, acel EL, acel vesnic EL.
Timpul a fost intotdeauna cel mai mare dusman al nostru. Stapanul caruia nu am putut decat sa i ne supunem. Nu am avut cum sa-l invingem, nici macar cu propriile-i arme. Am incercat sa-l ingradim, sa-l denumim, sa-l numerotam, sa-i dam un inceput si un sfarsit.
Timpul a ramas nepasator la incercarile noastre ridicole de a deveni stapanii lui. Ne-a ras in nas cu fiecare ocazie si ne-a demonstrat suprematia lui. Dragostea apare din senin si se cultiva pe parcursul timpului. Astfel radacinile ei se infiripa adanc in sufletul nostru si va fi foarte greu de smuls de acolo.
Noi tindem sa credem ca cel mai greu este sa obtinem ceva, dar de fapt este cu mult mai greu sa pastram ceea ce am obtinut. La fel este si cu dragostea: o dorim, o visam, iar atunci cand o intalnim suntem atat de fericiti, incat uitam ca este nevoie de mult mai mult pentru a o putea pastra. Nu am stiut s-o pastrez ATUNCI, inca o traiesc in sufletul meu ACUM! Nu mi s-a sters din minte si din suflet si asta ma face sa cred ca este cu adevarat marea mea iubire.
