Un plus de speranta

Drumul spre centru

Un plus de speranta

Una din marile intrebari pe care mi le-am pus a fost aceasta: Cine ne ocroteste atunci cand suntem intr-un impas major si restul nu mai depinde de noi? De cine depinde? E posibil cumva sa fim asistati in viata de zi cu zi de forte invizibile ochiului omenesc care vor sa ne faca bine?

Am fost si sunt un mare fan al intamplarilor neobisnuite dar nu paranormale neaparat, deci imi place foarte mult sa citesc informatii despre astfel de intamplari, intrebandu-ma: daca a fost noroc?… sau un accident in sensul bun al cuvantului? … sau pur si simplu exista maini angelice care cu dragoste ne vor binele?

Despre o astfel de intamplare am citit cu ceva timp in urma: o catastrofa aviatica de pe teritoriul SUA, a doua ca dezastru in ceea ce priveste numarul de vieti omenesti pierdute, petrecuta cu multi ani in urma, undeva in spre sfarsitul anilor ’90. La locul impactului cu solul pompierii au gasit intre sutele de cadavre carbonizate singura supravietuitoare a accidentului cumplit, o fetita de cativa anisori care a fost gasita pe un scaun scaun partial carbonizat, sub corpul mamei sale care nu mai putea fi recunoscuta.

In urma comunicatului oficial dat pe media la acea vreme si in urma anchetei au reiesit urmatoarele: cu cateva minute inainte de impact mama si-a impresurat cu ambele maini fetita in asa fel incat sa fie cat mai putin cu putinta afectata de tragedie! Ce pot sa zic, aproape ca imi dau lacrimile cand recitesc aceasta intamplare. Mama (un adevarat inger pazitor), practic si-a dat viata pentru acel copilas! Deci e incredibil, dar adevarat.

Trecand peste acest miracol petrecut cu decenii in urma, un altul m-a facut sa cred cu adevarat ca fiinte vazute si nevazute ne coplesesc cu ajutorul venit la timp. Multa lume nu va uita cu siguranta ultima luna a anului 2004 cand dezastrul din Asia, un cataclism planetar care a reusit sa miste axa pamantului, ne-a lasat pe toti incapabili ca fiinte umane sa intervenim la timp pentru a salva sutele de mii de fiinte nevinovate care au cazut prada valurilor ucigase… si totusi: la circa 30 de minute dupa producerea seismului pe una din plajele din Thailanda unde turistii isi vedeau de plaja, o fetita de vreo zece anisori sau chiar mai mult a observat ca apele incep usor usor sa se retraga in larg.

Ulterior si-a adus aminte ca la scoala a invatat faptul ca atunci cand apele marilor si oceanelor se retrag simtitor acest fapt are ca si consecinta producerea de tsunami. Si-a alertat de urgenta parintii care la randul lor au facut tot posibilul ca multa lume sa fie avertizata la timp iar consecinta a fost ca circa 300 de persoane au reusit sa fuga la timp de pe plaja…

E un miracol, nu-i asa?

Desigur aceste doua intamplari relatate de media la momentul respectiv nu sunt nici primele dar nici ultimele nenorociri care au incercat greu fiinta umana sensibila, dar faptul ca cineva prezent acolo (fie o mama, ca in primul caz sau o fetita asemenea celui de al doilea caz) demonstreaza cu adevarat ca insusi oamenii pot fi, la randul lor, ingeri pazitori, chiar daca si-au sacrificat propria viata.

La urma urmei fiecare dintre noi are o experienta marcanta, dar eu am vrut sa reliefez situatiile miraculoase de mai sus tocmai pentru ca acestea reprezinta pentru mine o garantie ca viata e imprevizibila si ne poate surprinde placut in situatii neplacute. Ingerii pazitori cei mai buni sunt acolo unde trebuie, la locul si la timpul potrivit!

Merita sa traiesti cu adevarat atunci cand stii ca tu sau o persoana de langa tine pot deveni ingeri pazitori care asigura un plus de speranta!

Cell-vmc



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou