Un exercitiu simplu pentru a crea compatibilitatea in cuplu

Reusita procesului de “compatibilizare” se bazeaza pe dorinta de a coopera. Desigur ca si trasaturile de personalitate contribuie la acest proces dar modul in care partenerii interactioneaza conteaza mai mult.

Partenerii au nevoie sa simta siguranta ca ei construiesc ceva impreuna, ceva ce are sens. De aceea este important sa asculti ce-l nemultumeste pe celalalt pentru a intelege unde vrea sa ajunga. Toate cuplurile sunt in acord sau dezacord cu aceleasi lucruri: modul in care sunt gestionate resursele financiare, impartirea sarcinilor, ingrijirea si educarea copiilor, petrecerea timpului impreuna…

Modul in care un cuplu isi gestioneaza diferentele creeaza compatibilitatea sau din contra disolutia cuplului. Dupa multi ani de efort comun, eventual intr-un sfert de secol, partenerii pot deveni “suflete pereche”.

Exista atractie, exista iubire la prima vedere, exista persoane care-ti plac de la prima intalnire. Si toate astea, fara sa depui cel mai mic efort. Dar compatibilitatea nu vine de la sine. Necesita timp, rabdare si negocierea vietii in doi. Aceasta din urma este una reciproca.

Fiecare experienta impartasita da posibitatea ca partenerii sa verifice daca au puncte de atractie comune, daca sunt compatibili. Daca li se pare ca au o multime de lucruri in comun, vor incepe sa-si exploreze reciproc aspiratiile, sa vada daca pot imparti un viitor impreuna. Cand partenerii vorbesc despre dorintele lor, impartasesc valorile personale si prioritatile.

Traiul in doi presupune trecerea de la “eu” la “noi” si oricat de puternica ar fi dragostea, uneori, aceasta nu este de ajuns pentru a tine laolalta doi oameni o viata intreaga. Este nevoie de implicare, vointa si negociere pentru a realiza un cuplu.

Psihologii propun un exercitiu simplu care poate ajuta la crearea compatibilitatii:

Fiecare partener ii cere celuilalt sa-i indeplineasca o dorinta.

Cererea trebuie sa fie realista si posibil de indeplinit. In fiecare zi unul va cere iar celalat va indeplini o singura dorinta. Partenerul caruia i se cere, are dreptul sa refuze.

Partenerul care a cerut nu mai are dreptul decat data viitoare la o alta cerere.

Cel care refuza isi asuma riscul sa fie la randul lui refuzat a doua zi cand ii vine randul.

Evitati formulari de genul: “fii dragut cu mine” sau “fii mai iubitoare”. Cererile pot sa sune in felul urmator: “hai sa ne plimbam, adu-mi un ceai la pat, cumpara-mi flori, spune-mi ca ma iubesti, fa-mi un masaj, ajuta-ma sa aranjez masa, ia-ma in brate, suna-ma la servici, scrie-mi ceva dragut pe un biletel, sa ne uitam impreuna la un film, sa ne intalnim on line in timpul zilei”…

In timp, va fi mai usor sa cereti si sa primiti ceea ce doriti si veti renunta la alternarea zilelor iar cererile si satisfacerea dorintelor vor deveni obisnuinta in viata de zi cu zi.