Savoir vivre

Sau mai bine zis niste imperative de viata, precum cele de mai jos, nu neaparat in ordinea prezentata.

SA TE DISTREZI. Adica sa nu mai iei viata atat de in serios, atat de incrancenat. Descreteste-ti fruntea. Pune mana si fa rost de niste entuziasm, din pamant, din iarba verde, din ciresii infloriti, din surasul copiilor. Mai stii sa te joci? Atunci joaca-te de-a “o zi fericita din viata mea” azi, maine si poimaine.

SA VISEZI. Nimeni nu te poate opri sa desenezi inimioare si norisori in agenda, sa-ti lasi mintea sa se cuibareasca in norisori pufosi, sa proiectezi diafilme cu povestile tale imaginare in plina zi. Daca exersezi constant arta somnului cu vise, le poti da forma pe care o doresti, la inceput in lumea interioara, ca sa te trezesti la un moment dat ca au prins viata chiar si in exterior. Nu-ti fie frica, traieste-ti visul.

SA CREZI ca poti si vei vedea cum se poate. De fapt, “cum” nu e asa de important, atata timp cat reusesti sa crezi cu gratie si nu te lasi abatut/a din drumul tau, din adevarurile tale. E viata ta.

SA LUPTI. Din nou fara incrancenare, caci inhiba fortele pozitive din tine. Lupta-te cu tine, cu limitele lumii interioare, cu incercarea labirintului ce te ademeneste sa-l explorezi. Arata-te cu curaj in fata zidurilor zeflemitoare, a capcanelor adormite, mergi cu incredere spre centru. Recupereaza-te.

SA (TE) REALIZEZI. Cumva inseamna sa te ancorezi in realitate, sa devii real, sa iti realizezi irealul. Sau idealul. Dupa ce ai visat visul imposibil si ai incercat poezia cu degetul, sufla peste ele suflet de primavara. Fa-le sa functioneze pentru tine.

SA IMPARTASESTI. Lasa-i si pe altii sa se mangaie cu soare alaturi de tine. Cand ploua cu lacrimi, intinde umbrela peste crestetul altuia. Cand ti-e greu, povara se duce mai usor in 2, 3 sau chiar multipli. Ai incredere in altii si vei avea si in tine. Numai nu te inchide in carapace, ca o sa mergi tot inapoi pana nu te vei mai putea regasi nici in oglinzile interioare.

SA DARUIESTI. Ei, nu asa, din prinosul tau. Mai degraba din putinul tau. Ce, te plangi ca nu ai destula energie nici pentru tine? Da un strop si altuia, fara sa ii astepti multumirea si, daca nu ti se intoarce inzecit, am pierdut eu pariul. Hai, recunoaste ca suna bine ideea.

SA CRESTI. Dupa ce ai terminat de numarat centimetrii de pe verticala, atunci incepe greul. Nu avem unitati de masura pentru suflet. Incercam sa numerotam faptele bune, dar nu epuizam nici zece degete. Mai monitorizeaza din cand in cand atitudinile, vezi care ies in frunte: sunt o masura pentru caracter. Sa ajuti pe altul sa creasca, de exemplu, este un indiciu bun ca ai fost in stare sa iti hranesti potentialul si ca ai primit din ce ai daruit.

SA CREEZI. Cauta frumosul, inventeaza-ti armoniile. Nimeni nu te poate contrazice ca muzica nu are gust de migdale sau ca ai intalnit o pasare albastra care te-a invatat secretul fericirii. In primul rand ca tu iti vei fi martor, in al doilea rand fiindca fara aripi nu putem trai. Ia aripi din muzica, din culoare, din dansuri, din dragoste, din tot ce iubesti.

IUBESTE.  

adica

Permite-ti sa traiesti. Frumos, implinit, integral.

Pentru ca fiecare are propriul ritm interior si propriul stil de a isi cultiva personalitatea, este zadarnic sa copiezi de la altii. Unii se ridica prin trairi intense, caliti prin sturm und drang- furtuni interioare, ciocniri amarnice intre inima si ratiune care lasa in urma forme noi, abrupt modelate. Altii se construiesc in liniste si meditatie, cu pasi lenti si atenti, cu grija milimetrica precum ar cultiva un copacel bonsai .

Nu asta conteaza asa de tare. Pana la urma, a trai este o arta, nu o stiinta.