Printre randuri

Drumul spre centru

Printre randuri

O viata moderna presupune, in cele mai multe cazuri, foarte multa interactiune intre oameni, in care limbajul joaca un rol de mijlocitor. Am putea crede ca, la o comunicare atat de intensa, arta conversatiei este una dintre cele mai bine stapanite de catre interlocutori.

Realitatea dovedeste insa ca suntem profund deficitari la capitolul comunicare. Intr-un proces cognitiv relativ simplu, dupa cum este schematizata comunicarea, intervin surprinzator de multe piedici intre cei care genereaza mesaje si cei care ar trebui sa le primeasca.

Nu tehnologia este vinovata in cazurile acestea, in schimb putem sa ne uitam acuzator la educatia in domeniu. Deprinderile de comunicare sunt saracacioase, pentru ca accentul se pune pe orice altceva decat pe  transmiterea si decodificarea eficienta a informatiei. Studiem timp de mai multi ani limba materna- incluzand aici gramatica, vocabular, sintaxa, literatura si poate si unele limbi straine, dar asta nu inseamna ca stim sa conversam eficient.
 
Daca am face asta, s-ar evita in buna masura erorile involuntare, dar si manipularile intentionate realizate cu ajutorul cuvantului. Numeroase categorii sociale au de beneficiat de pe urma acestor consecinte. Ce s-ar face politicienii, avocatii, afaceristii, agentii de vanzari si de asigurari si multi altii, fara ajutorul  cuvintelor si expresiilor aparent avantajoase pentru publicul lor? Probabil nu s-ar da in laturi sa le inventeze. Caci dublul sens, intelesurile ascunse si frazele neterminate sunt un bun necesar pentru oricine opereaza cu strategii de manipulare.

Nu doar cei enumerati mai sus, ci toti cei care au converseaza se fac vinovati de aceleasi deghizari ale adevaratelor intentii sub mastile cuvintelor. In viata de zi cu zi, oricine ai fi, rostesti sau auzi o serie de clisee verbale, nu intotdeauna periculoase. Pericolul cel mare, daca esti interlocutor, este sa te lasi cu usurinta pacalit de trucuri vechi, iar ca utilizator de clisee, sa iti pierzi treptat expresivitatea si autenticitatea personala. Depinde in ce masura decizi sa iti folosesti  forta creativitatii pentru a dobandi abilitati de comunicare.

Acestea pot fi insusite intr-un timp relativ scurt, dar preferabil printr-o formare asistata de specialisti, decat citite intr-o carte si neexersate. Pana veti fi in situatia de a le exersa sub indrumare specializata, va ofer un scurt ghid prin labirintul metalimbajului.
 
In limbaj cotidian, fiti atenti la cuvinte precum "doar" si "numai", care de obicei sunt folosite pentru a minimaliza importanta a ceea ce va fi spus. Pentru ca adesea oamenii evita sa spuna ce simt cu adevarat sau  sa isi asume o responsabilitate, vor folosi aceste scuze inofensive. Un alt exemplu de minimalizare este oferit de A.Pease, (in “Limbajul vorbirii”): “zece minute înseamnă de obicei o perioadă nespecificată de timp, între douăzeci şi şaizeci de minute”. Gandirea critica inseamna sa te intrebi ce anume vor sa minimalizeze persoanele respective: o vina, o indatorire, pe ei insisi?

De asemenea, cuvinte generoase, dar  nedefinite, precum verbele “o sa incerc”, “ma voi ocupa” – dezvaluie intentia sincera a celui ce le emite de a nu intreprinde nimic in sensul respectiv. Primul este preferatul oamenilor care isi asigura o scuza pentru un esec planificat. Al doilea este des intalnit in raspunsuri oficiale ale unor institutii care te mint pe fata si este des insotit de “sa vedem ce se poate face”.

Cand o persoana minte, simte nevoia de a-si asigura interlocutorul ca nu este deloc asa, deci “credeti-ma”, “sincer sa fiu” si altele asemenea, ar trebui sa va sune ca un mic avertisment in privinta sinceritatii respectivei persoane.Pastrati un mic dubiu personal in privinta celor ce folosesc des aceste clisee si fiti atenti la voi insiva cand va zboara un astfel de "porumbel".

Puteti demasca incercarile de periere manipulatoare cand cei din jur se exprima “asa cum poate deja stiati” , adica “sigur esti mai istet decat pari, nu ma dezamagi”. In scopuri de auto-periere, se poate folosi “Dupa umila mea parere…”, ceea ce aproape niciodata nu inseamna modestie, ci exact opusul sau.

Ca ultima recomandare, fiti atenti in exprimare, mai ales in preajma copiilor. Acestia stiu cel mai bine sa citeasca printre randuri si nu veti fi niciodata convingatori daca nu va acordati limbajul verbal cu ceea ce vreti de fapt sa spuneti.



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou