Pe-aici nu se trece!

Drumul spre centru

Pe-aici nu se trece!

Mai tineti minte “Tara, tara, vrem ostasi”- jocul copilariei, cand ne imparteam in doua tabere si, atunci cand tabara noastra era amenintata, ne prindeam cu totii de maini si tineam strans, sa nu razbeasca nimeni dincolo de “granita” noastra?

Uneori granita era puternica si ramanea intacta, alteori cineva reusea sa o forteze si sa o sparga, trecand mai departe. La fel se intampla si cu granitele noastre personale. Chiar si cand crestem mari suntem conditionati de tot felul de restrictii, provenite din societatea in care traim, din natura umana sau chiar din interiorul nostru. Cu acestea din urma pot spune ca avem cel mai mult de furca, cele exterioare fiind adesea depasite atunci cand exista vointa autentica de a progresa.
 
Limitele sunt un lucru pe care il avem cu totii in comun, difera doar natura lor si gradul in care ne lasam influentati de ele.  In timp ce unii se opresc la primul semn de "stop" care apare in cale, altii incearca sa gaseasca o cale sa il depaseasca. O conjunctura care pe mine ma inhiba sa inaintez, pe altul il provoaca sa incerce mai mult. Este adevarat- limitarile sunt traite diferit in functie de persoane, chiar daca sunt asemanatoare cu experientele probate prin care trec si ceilalti.

Sunt limitari de la care nici o fiinta umana nu are scapare: timpul, durata vietii, imbatranirea. Dar atat mintea, cat si corpul nostru sunt capabile de a depasi mai multe conditionari decat ne imaginam. Una din marile capcane care ne pasc este cea a falsei libertati. Stim ca putem face orice dori, insa ne este prea lene sa o facem, sa impinge granitele unui tipar in care ne-am obisnuit sa traim, chiar daca nu ne este bine. Astfel, o mare parte din potentialul uman de a depasi limitarile si de a atinge noi varfuri se iroseste in gesturi si existente mediocre.

Unii oameni se incapataneaza sa contrazica limitarile impuse de conditia genetica, sociala, etnica sau orice alta limitare impusa din exterior si sunt numeroase exemple de reusita. Acestia sunt oameni care isi doboara in primul rand limitarile lor psihice. Atunci cand una dintre propriile tale limite se interpune intre tine si lucrurile dorite, tentatia de a renunta este irezistibila. Mult mai simplu este sa zici "gata, pana aici pot merge, mai departe nu". Insa atunci cand noi suntem arbitri intr-un joc in care ne punem propriile piedici, tot noi suntem cei in masura sa le indepartam din calea spre succes.



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou