Intre egoism si casatorie

Argumentele pro si contra casatoriei par sa incline de partea celor care nu ii inteleg rostul si astfel o resping, in favoarea unei vieti fara reguli, fara stapani, fara restrictii si frustrari. Viata trebuie traita cat mai intens, casatoria este o piedica.

In tabara opusa se argumenteaza avantajele. Casatoria? E simplu – nimic mai mult decat un bun aranjament: daca suntem compatibili sexual, daca el ma iubeste ca un prost si ar face tot ce ii spun,  daca are bani si tot ce ii trebuie, daca eu trebuie doar sa fiu sexy si rea, daca voi fi respectata si invidiata de colegele de liceu etc – atunci semnam contractul! Marimea pietrei de la inel, marca pantofilor de la nunta, destinatia lunii de miere-iata ce formeaza basmul.

Asta sa fie tot? Dar ce, a fost vreodata altfel? Nu stiu, haideti sa-i intrebam pe parintii, sau mai bine pe bunicii nostri, iar daca ei nu sunt cele mai bune exemple, pe primii oameni pe care ii vedem ca isi serbeaza nunta de aur.

Cum se face ca, in conditiile in care femeile se maritau de la varsta cand noi abia incepem sa ne gandim la libertatea studentiei, casatoriile puteau sa mearga si unele chiar bine? Pufnim ironic cand ne gandim la asteptarea infrigurata a fecioarei, la ritualurile desuete de curtare, chiar si la rochia alba de mireasa. Noi nu trebuie sa ascultam de nimeni si de nimic pentru a avea ceea ce ne dorim. Si atunci de ce atata nefericire, atata singuratate, in goana dupa „sufletul-pereche”?  
 
Atat de multi se plang ca nu isi gasesc perechea – ar trebui sa fie la fel de simplu precum gasirea unei perechi de pantofi sau de pantaloni confortabili! Unii sunt deja obositi de cautari, incercari si esecuri, altii o iau de tineri cu pesimismul si cu disperarea ca nu vor gasi ce cauta. Doar suntem plini pana la gat de modelele pe care ni le ofera darnic televizorul, revistele, mondenitatile… Doar suntem liberi sa fim fericiti!

Daca nu as vedea cum se framanta majoritatea oamenilor sa isi gaseasca fericirea, nu as aborda un subiect pe care nu l-am experimentat inca pe propria piele. Permiteti-mi sa atrag atentia: contrar invataturilor moderne, egoismul si casatoria nu sunt compatibile.  Tot ce e de suprafata in povestea unei casnicii: complimentele, jocurile, mastile, ascunzisurile-  se epuizeaza. Si atunci ar trebui sa ramana in loc lucrurile cu adevarat importante: dragostea, respectul, intelegerea – si altele ca ele. Dar daca ele nu exista de la bun inceput? …