In umbra depresiilor
Drumul spre centru
Primavara nu vine doar cu flori si cu pasari, ci si cu astenii, migrene si depresii. Multe femei isi justifica lipsa de energie, viziunea pesimista sau momentele lipsite de speranta cu expresia “Sunt deprimata”. Inainte de a explora mai de aproape domeniul “inimii albastre”, se cuvine sa clarificam subiectul despre care se vorbeste cu atata lejeritate.
Depresia, ca si alte boli psihice, a fost preluata in cultura populara ca o tulburare usurica, de weekend, poate chiar de un anumit nivel social. In ciuda perceptiei superficiale lucrurile sunt – ca de obicei – mai serioase. Depresiei i s-au dedicat atatea cercetari si un interes atat de mare incat – incetul cu incetul – pare sa devina nu doar un subiect accesibil, ci si o anormalitate fireasca in societatea in care traim.
Cetateanul lumii moderne – fie barbat sau femeie – s-a obisnuit sa fie adesea trist, descurajat si sa accepte o aparenta lipsa de sens a propriei existente. Remediul sugerat de specialisti – un tip sau altul de medicament antidepresiv – a devenit ceva obisnuit pe lista de cumparaturi. In ultimul timp, cel mai mare consumator – publicul american – este denumit “Prozac nation”.
Ca toate reactiile adaptative ale organismului, depresia are o anumita logica in cadrul vietii psihice. De exemplu, cand se manifesta o boala fizica, starea de depresie asociata nu este neaparat daunatoare. Din punct de vedere al economiei resurselor, aceasta stare predispune la imobilitate corporala, ceea ce ajuta corpul sa isi regenereze fortele. Partea intunecata a depresiei nu este nici pe departe asa de infricosatoare precum pare. Industria anti-depresivelor poate fi un factor mai inspaimantator decat depresia insasi.
In limba latina, de unde provine termenul, “depressio” inseamna “a cobori”. Cand spunem ca o persoana e deprimata, ne referim la o fluctuatie a starilor afective in sens descendent. Se observa scaderea bunei-dispozitii pana la sentimente de tristete si inadecvare. Cel mai des, starea de deprimare se dovedeste temporara (desi are sanse sa se repete cu alte ocazii). Atunci cand depaseste doua saptamani este deja un semnal de alarma ca se petrece ceva mai serios, poate chiar o tranzitie catre depresia clinica.