In mijlocul scopului

Drumul spre centru

In mijlocul scopului

Scopul scuza mijloacele, se zice, insa folosirea inconstienta a mijloacelor nu justifica niciun scop, cred eu. De exemplu, daca pornesti intr-o calatorie si nu te gandesti decat la destinatia dorita, calatoria in sine devine inutila.

Experienta pe care o poti trai integral se anuleaza, deoarece ai degradat-o la rangul de simplu mijloc prin care iti atingi scopul.

O calatorie de care nu te bucuri este doar un caz nesemnificativ, insa ce te faci cand ai ajuns deja sa imparti experientele de viata in “mijloace” si “scopuri”, clasificandu-le pe primele drept niste activitati inferioare si fara valoare intrinseca? Este mai usor sa pierzi ceea ce ai, fugind dupa o himera.

Datorita acestei divizari artificiale, aruncam cu neglijenta la gunoi trairi, senzatii, intalniri care pot aduce bucurie sau valoare existentelor noastre. Alegand sa le ignoram, ne fixam ochelarii de cal si gonim mai departe catre Scop. Pana ajungem la acesta, avem sanse mari sa fi ratat experiente esentiale.

Sa luam de exemplu, fericirea. Nu este nimeni in masura sa dea o definitie universal valabila fericirii, dar in acelasi timp, este responsabilitatea fiecaruia dintre noi sa o identificam in functie de ceea ce suntem. Dupa care indicat ar fi sa pornim in cautarea ei, inarmati cu curajul  de a fi sinceri asupra a ceea ce ne dorim.

Nu este nimic rusinos in a-ti dori sa ai putini bani, dar multa dragoste, de exemplu; nu este anormal sa iti gasesti implinirea in opere caritabile mai degraba decat in intemeierea unei familii, daca simti ca pentru asta esti nascut/a. Dar este cu adevarat trist sa lasam regulile exterioare sa ne impuna un anume ideal de fericire.

Pascal Bruckner, bucatica din sufletul francez, scria “A trai pentru fericire înseamna asadar a trai numai câteva clipe si a arunca restul la gunoi”. Si de ce? Pentru ca, transformand fericirea intr-un ideal maret, restul devin trairi minore, nesemnificative, doar mijloace micute pentru a atinge scopul mare. Nu ne mai dam seama, dar ne lasam atat de tare abrbiti de Fericirea cu F mare, incat ignoram cu toate puterile fericirea din imediata noastra apropiere.

Tot Pascal Bruckner descria o posibila lista de mijloace pentru a atinge fericirea: “comuniunea cu natura, linistea, meditatia, încetineala regasita, placerea de a trai în contratimp, trândavia studioasa, bucuria data de operele majore ale spiritului, tot atâtea privilegii care nu se cumpara pentru ca efectiv nu au pret”. Daca le privim separat, fiecare dintre acestea are un potential propriu de a ne aduce multumire chiar in momentul in care le experimentam.

 



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou