Doar eu cu mine

Este singuratatea o gogorita sau putem aprinde o lumina mai calda asupra ei?

Ati vazut cat de aglomerate sunt unele locuri precum mall-ul, cat zgomot si cata agitatie produc si totusi continua sa atraga tot mai multi oameni? Sunt acei oameni cu adevarat multumiti sau doar isi mascheaza singuratatea cu unelte sociale precum conversatia marunta sau goana dupa intalniri nesemnificative cu care isi umplu agendele?

De multe ori, in mijlocul oamenilor se produce sentimentul de comuniune, de confort psihic, stiind ca apartii unei anumite comunitati. Nu mereu iti doresti sa faci parte din familia, din anturajul sau din societatea in care s-a nimerit sa prinzi radacini, insa avantajul ramane evident. Nu esti al nimanui, esti cutare, al lui cutare etc. Chiar si cand petreci 2-3 ore in mall, esti intre oameni nu la marginea comunitatii, indiferent ca ii cunosti sau nu, ca iti plac sau nu.

Insa comunitatea nu iti garanteaza ca, pe langa avantaje, nu o sa si pierzi ceva. Zgomotul multimii iti poate acoperi temporar gandurile, dar nu le poate alunga. Superficialitatea fireasca a masei in care alegi sa intri iti poate estompa fricile, dar nu le poate smulge radacinile. Solutii pentru singuratate exista, dar problema, de fapt, nu este bine formulata.
 
De ce ne temem de singuratate? Fiecare isi stie propriul raspuns si de multe ori se dovedeste a fi mai degraba o superstitie. Dar nu stiti ca, fugind de ea, traim de fapt cu o permanenta amenintare si ca fuga ne influenteaza comportamentele? Libertatea o putem regasi traind momentele de singuratate, nu incercand sa le evitam.

„Cunoaste-te pe tine insuti” este una dintre preocuparile fiecaruia, deci merita sa stim ca perceptia despre noi insine are nevoie de prezenta celorlalti, pentru interactiune si pentru reactiile ce ni le faciliteaza aceasta, dar fara o minima retragere in singuratatea proprie nu ne putem intelege cu adevarat. Nu avem linistea necesara sa analizam ce ni se intampla, sa recapitulam ce reactii am avut si sa analizam ce semnificatie ar putea avea acestea.

Regasirea sinelui este un punct esential in agenda noastra interioara, important este sa realizam cand este nevoie sa ne intoarcem privirea spre lumea dinauntru. Sa amanam activitatile in care ne solicita munca, familia, orice stimul exterior, pana reusim sa avem o intalnire in toata regula cu propria persoana.
 
Declaram ca ne intereseaza viata psihica. Atunci, haideti sa restabilim echilibrul intre a fi cu ceilalti si a fi cu tine insati. Nu va fie frica de singuratate, este o fereastra de unde te poti vedea mai clar si un spatiu unde te poti auzi gandind.