De partea timpului

Drumul spre centru

De partea timpului

Timpul este singurul care niciodata nu se odihneste si nu se opreste. Timpul se scurge mereu doar inainte spre viitor si niciodata inapoi in trecut!

Pentru cei ce aleg sa-si traiasca viata asa cum timpul ii gaseste

Dintre toate limitarile, cea temporala este cea mai nemiloasa cu oamenii.

De vina este si cand se scurge prea tare in clepsidra, atunci urlam in gura mare “nu mai avem timp” si cand lasa riduri adanci, semne decodificate ca fiind ale imbatranirii.

O relatie nu poate fi batrana, dar poate fi “trecuta”.

O masina nu poate fi batrana, dar poate fi veche.

O femeie poate fi batrana si trecuta. La fel ca si un barbat.

Doar antichitatile adora perspectiva trecerii timpului: se lafaie in sute de ani, asa cum o diva se rasfata in blanuri albe si moi. Apoi mai poate fi vinul vechi ce se viseaza savurat de un cuplu de tineri rafinati sau colectia de timbre ce constituie placerea secreta a domnilor in varsta, cu pantaloni cu bretele.

Cine sa-i mai inteleaga pe oameni? Timpul cu siguranta, nu.

Cand suntem mici, vrem sa fim mari si il pacalim cu tertipuri: “am doar 5 ani, dar port pantofii cu tocuri ai mamei si perlele ei”, “am 6 ani, dar ma joc cu cheile de la masina ale tatalui”.

Cand suntem mari avem nostalgia vremurilor trecute, ale serbarilor de la gradinita si ale coronitei din clasa I. Ale primului trandafir oferit, ale examenelor grele …

“Ce–as mai vrea sa fiu ca-n …”  e o vorba cam dureroasa. E ca si cum ai insela inevitabil prezentul cu trecutul. Sa recunoastem: greu e sa fim multumiti, iar timpul e proba cea mai dificila pentru noi. Ne plasam cand vrem, unde vrem, mai putin in viata noastra actuala. Si in toate e un gust usor amarui. Ca ne traiam viata in vis, in planuri trecute sau viitoare, si mai putin in “acum”. Cand suntem mici fugim spre a fi mari, cand suntem mari fugim spre a fi mici.

Rar il privim in fata, rar ii spunem: asta sunt. In taina, totdeauna vor fi priviri pe furis … spre viitor sau trecut, dar focusul ar trebui sa fie in prezent,  in cel care furnizeaza trecutul pentru ceea ce va urma maine.

Marele talent al timpului e ca nu-si schimba niciodata cursul. Maine nu o sa fie trecut, asa cum azi nu reprezinta viitor in acum. El nu triseaza. Doar provoaca.

Insa de n-ar fi, n-ar exista.

Forum Mayra: “Timpul, o placare la indemana tuturor“.



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou