RelatiiDrumul spre centruCu rusinea-n traistaCu rusinea-n traista
Drumul spre centru
Noua, asa moderni cum suntem, ne este rusine de multe lucruri: ca avem parinti la tara sau ca nu stim cine e Vuitton sau ca nu avem ultimul model de iPhone. De multe ca acestea ne mai rusinam, mai putin de lucrurile de care se cuvine.
Goliciunea,exhibitionismul, nesimtirea/tupeul, incultura, proasta educatie, gustul pentru minciuni si barfe, inselatoriile, practicarea formelor fara fond- iata numai cateva naravuri de care ne-ar putea fi pe buna dreptate rusine. Romanii sunt smecheri si descurcareti, se spune- ca si portret national schitat in fuga- cum se face atunci ca ne este rusine sa scoatem nasul in lume, in fata altor natii?
La nivel general- de popor, nu suntem responsabili de consecintele alegerilor facute de ceilalti, insa ramanem datori cu aceasta responsabilitate la nivel personal. Suntem liberi sa alegem ce dorim- dintotdeauna, in orice conditii- insa alegem sa urmam caile cele strambe si usoare. Fiind majori si democratici pe deasupra, nimeni nu ne trage de maneca. Dimpotriva, ni se ofera chiar mai multe variante de alegere: cum sa ne lepadam de rusine, cum sa scapam de inhibitii, cum sa depasim complexele etc.
Chiar daca aveam o masura sanatoasa de rusine, in copilarie, de pilda, ea se estompeaza o data cu trecerea timpului si cu inocularea unei educatii lipsita de inhibitii. Urmasii lui Freud si ai altor specialisti in functionarea mecanismelor psihice ne indeamna sa trecem linistiti peste falsele pudori, sa nu avem retineri, sa dam cu prejudecatile de pamant. Preluand teoriile care explica esecurile omului datorate complexelor, au avansat ideea ca rusinea ar fi un defect, o consecinta a complexelor de inferioritate. De acestea, intr-adevar ar trebui sa scapam, insa doar dupa ce intelegem clar termenii situatiei.
