Oscar Wilde si Bosie
C&C
“Cand ochii nostri s-au intalnit, am palit brusc. Un ciudat sentiment de groaza m-a cuprins. Stiam ca intalnesc pe cineva a carui personalitate e atat de fascinanta, incat, daca ii ingadui, toata fiinta mea ar absorbi-o, tot sufletul, si chiar arta mea.”
Desi era casatorit si avea copii, homosexualitatea lui Wilde nu era un secret dar tanarul dandy nu facuse inca o pasiune de proprtiile celei pe care o va avea pentru Bosie. Au inceput o relatie in care Wilde a investit tot, de la renume, avere si pana la pozitie sociala. Bosie, in schimb, a profitat de ajutorul lui Wilde pentru a persevera in cariera sa literara si nu numai.
Ellman, biograful lui Wilde, il descrie pe Bosie ca pe un pierde-vara, cheltuitor si pasionat de jocurile de noroc. A fost exmatriculat de la Oxford si avea, conform marturiilor vremii, un comportament de o imoralitate strigatoare la cer.
Totul s-a destramat cand Wilde a depus o reclamatie pentru insulta impotriva marchizului de Qeensbury, tatal lui Bosie, care l-a facut in public "sodomit". Prietenii lui l-au sfatuit sa nu depuna reclamatia pentru ca in ciuda popularitatii sale, Wilde nu avea cum sa invinga tabuurile vremii. Intr-adevar, societatea londoneza, capricioasa si ipocrita, l-a condamnat pe Wilde si acesta a ajuns la cel mai rau scenariu cu putinta: a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu munca silnica, averea i-a fost confiscata, operele interzise, numele proscris. Sotia sa a emigrat in strainatate iar Wilde nu avea sa isi mai vada niciodata fii.
Dupa eliberare, Wilde a emigrat in Franta si s-a reintalnit cu iubitul sau. Au calatorit impreuna si au incercat sa refaca relatia lor dar ceva nu a mai mers. S-au despartit. Wilde a murit in saracie. Bosie a mostenit o avere dar nu a fost dispus sa isi ajute fostul iubit.
