John Lennon şi Yokko Ono

Anii '50 – o perioadă rebelă, o eră a violenţei. Elvis Presley, rock’n roll, războiul din Vietnam, manifestaţii rasiste şi atentate. Dar şi o enormă energie creativă în arte, în special în muzică, poezie, modă şi film. Un muzician de excepţie, o artistă japoneză. Şi o poveste de dragoste nemuritoare.

“Asta este. Am aşteptam asta toată viaţa mea” – se pare că i-ar fi spus John Lennon unui vechi prieten după prima noapte petrecută în compania celei care avea să fie dragostea vieţii lui – Yoko Ono.

Spiritual, glumeţ, cinic, mereu original, cu limba ascuţită, John era intelectualul rebel, spiritul neliniştit al Beatles-ilor. Avea curajul sincerităţii şi un talent poetic de excepţie. Se simţea atras de lumea artistică avangardistă şi de simţul umorului subversiv a lui Yoko, pe care o cunoaşte la o expoziţie londoneză. Cu persistenţă şi determinare neobosite, Yoko îi va schimba radical viaţa. Ea este cea care insistă ca el sa îndrăznească mai mult, “dublu ca până acum”, cea care îl încurajează şi-i stă alături până la capăt.

John şi Yoko, doi artişti încăpăţânaţi în vremuri revoluţionare, s-au găsit reciproc şi au intrat într-un carusel nebun – o lună de miere în atenţia presei, a prietenilor şi a televiziunilor publice, muzică, inspiraţie, dragoste, demonstraţii şi concerte pentru pace şi dreptate politică, haşiş, LSD, cocaină şi temporar heroină. Aventuri după vizite prelungite prin baruri, dar şi perioada de criză inevitabilă. Apoi iertare şi împăcare, într-un final. Muzică multă, inspiraţie până la capăt şi iar dragoste.

Apare un copil, responsabilitatea asumată, călătorii şi iarăşi dragoste… Cei doi se puteau certa, minţi, răni reciproc, dar reveneau mereu unul în braţele celuilalt. Pentru că doi oameni cărora le este menit să fie împreuna se vor întoarce întotdeauna unul lângă celălalt. Iar John Lennon şi Yoko Ono rămân mai mult decât o pereche celebră din istorie. Ei sunt şi acum un simbol pentru “love, peace and art”.