Romantismul – partea I
Jurnalul Mayrei
Azi ma simt inspirata sa vorbesc despre un subiect foarte apreciat de noi femeile, si mai putin apreciat, sau recunoscut mai bine spus, de barbati: romantismul.
Am impresia ca de-a lungul timpului romantismul si-a cam pierdut din semnificatie si intensitate, pentru ca noi, cei care nu ne temem sa ne declaram romantici, ne-am lasat influentati de cei cinici sau frustrati, sau de parodiile facute dupa “Romeo si Julieta”.
V-am promis la un moment dat ca o sa va mai prezint niste idei romantice, din proprie experienta sau imprumutate de la altii. Sper ca acele relatii sau casnicii care au devenit “monotone” sa-si regaseasca scanteia, pentru ca nu de lipsa iubirii e vorba aici, ci de lipsa romantismului, parerea mea …
Sper ca cei si cele care v-ati lasat prinsi in stereotipurile societatii sa vedeti adevarata valoare a partenerului si unicitatea lui dupa ce veti citi acest articol, iar voua, romanticii care v-ati pierdut inspiratia, sper sa va fie de folos.
Cred ca dragostea, in secolul 21 inseamna mai mult sa aducem in lumina reflectoarelor valori vechi, cu influente moderne. Este vorba despre celebrarea onestitatii, angajamentului, grijii, despre punerea lor in evidenta intr-un mod creativ, unic si pasional.
“Clasicii romantismului” sunt bineveniti la inceput. Si apoi? El si ea s-au indragostit, la fel ca voi. Si-au aratat dragostea in toate felurile clasice posibile. Dar dupa cateva luni, pasiunea a disparut. E inevitabil?
In aceasta prima parte – ca subiectul nu merita tratat doar intr-un articol – o sa iti arat cum poti transforma gesturile romantice catalogate ca si clasice in ceva cu totul aparte.