Timiditatea ca artă

La doctor pe tocuri

Timiditatea ca artă

Una din scenele adolescenţei pe care a trăit-o mare parte dintre noi la un moment dat este cea în care El se apropie de tine, te întreabă ceva iar tu, după ce ai visat săptămâni întregi la clipa aceasta, te înroşeşti, îţi apare un nod imens în gât şi fie nu spui nimic, fie îţi iese pe gură ceva care nu are prea mare legatură cu ce a întrebat.

La fel se întâmplă şi cu activităţile pe care le desfăşoară. Evitanţii sunt convinşi că nu vor trece examenele, indiferent cât sunt de uşoare sau cât de mult s-au pregătit, se plasează mental pe ultimul loc al oricărei competiţii la care iau parte dinainte ca aceasta să înceapă, nu îşi dezvoltă de cele mai multe ori adevăratul potenţial deoarece nu consideră că sunt capabili să îşi atingă ţelurile.

Cum se manifestă

Ce poţi face deci atunci când trebuie să participi la vreo ocazie despre care eşti convins că se va sfârşi rău? Dar când trebuie să discuţi cu cineva despre care ştii dinainte că te va dispreţui, şi nu ai nici o intenţie să lupţi pentru că eşti convins că îţi lipsesc şansele de câştig?

În cazul evitanţilor, răspunsul standard este – după cum reiese şi din numele tulburării – evitarea confruntării cu situaţia ori persoana respectivă. Întâlnirile sunt anulate, examenele sunt amânate sine die, anunţurile cu postul pentru care ai calificarea perfectă, dar pentru care există concurenţă sunt aruncate la coş. Evident, cineva care te evită sistematic e mult mai greu de plăcut , examenele nu se trec singure, iar posturile sunt ocupate de alţii. Astfel, evitantul intră într-un cerc vicios – el consideră că nu va fi în stare să sustină o relaţie sau să obţină un post bun, iar prin acţiunile sale – sau mai curând prin lipsa lor – îşi îndeplineşte singur profeţia. Unii evitanţi reuşesc să aibă unul sau doi prieteni, mai ales dacă aceştia sunt cunoscuţi din copilărie. Alţii trec prin viaţă într-o singurătate cvasiperpetuă. Mai toţi ajung să lucreze în posturi sub capacitatea lor, dar pe care le simt lipsite de stres şi presiune.

Ce fac eu? 

Ce opţiuni ai dacă te-ai recunoscut în portretul de mai sus? În primul rând, capul sus, nu eşti nici singură, nici fără speranţă – tulburarea de personalitate de care suferi e printre cele care se pot îmbunătăţi serios şi chiar vindeca prin psihoterapie şi/sau prin medicaţie psihotropă. Mergi la medicul tău de familie şi cere-i să-ţi recomande un psihiatru bun. Caută-ţi un psiholog în care să poţi avea încredere (chiar dacă ţi se pare că nu are cum să te placă vreodată) şi ale cărui metode de lucru se potrivesc felului tău de a fi. Învaţă să acorzi încredere altora dar, mai important decât orice altceva, învaţă să îţi acorzi încredere ţie. Poţi mai mult decât crezi.



feedback
автоновости Обзор BMW X1 2023 — самый дешевый кроссовер Обзор 2023 Kia Sportage Hybrid SX-Prestige Обзор Toyota GR Corolla Circuit Edition 2023 Lexus UX 250h F Sport Premium 2023 Года Porsche Taycan — рекорд Гиннесса Обзор Hyundai Elantra N 2023 года выпуска Обзор Mazda MX-5 Miata Grand Touring 2022
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou