Stresul pe scurt
La doctor pe tocuri
Definit de Richard Lazarus ca fiind „dezechilibrul biologic, psihic si comportamental dintre cerinţele mediului fizic, ambiental sau social şi resursele omului de a face faţă acestor cerinţe”, stresul (şi bolile provocate de acesta) este motivul pentru mai mult de jumătate din zilele libere luate pe motive de sănătate de angajaţii companiilor din Europa.
De ce?
Cauzele generale includ nesiguranţa, frica, ameninţările percepute la adresa propriei persoane, (fie ele fizice, sociale sau financiare) şi discrepantele dintre cum ne percepem ca persoană şi cum acţionam (obligaţia de a ascunde un adevăr in timp ce te consideri o persoana eminamente sinceră, de exemplu).
Evenimentele de viaţă generatoare de stres pot fi : creşterea nivelului de responsabilitate, problemele băneşti, schimbările fizice (răsturnarea bioritmului, schimbarea programului de lucru), problemele sexuale, auto-abuzul (folosirea de droguri sau a alcoolului), problemele de sănătate, schimbările de mediu (loc de munca nou ), schimbarea locuinţei, certurile, schimbările din cadrul familiei şi suferinţa sau moartea cuiva mai mult sau mai puţin apropiat.
Stres la job
Stresul la locul de muncă poate fi generat, printre altele, de tehnologia cu care lucrăm , stilul de management folosit, hărţuirea de către colegi sau superiori, certurile cu aceştia , sarcini de lucru conflictuale, termenele limită, lipsa de recunoaştere sau recompensă pentru sarcinile bine efectuate şi lipsa de posibilităţi pentru a-ţi valorifica potenţialul. Pe lângă boli, cu medicamentele şi vizitele la medic aferente, flagelul favorit al zilelor noastre mai e responsabil şi pentru neglijarea normelor de siguranţă (clasica”protecţie a muncii”) , productivitatea scăzută, lipsa de inovaţii şi îmbunătăţiri şi moralul la cote abisale de la serviciu.