Psihologie si oncologie

La doctor pe tocuri

Psihologie si oncologie

In prezent, la nivel international, se remarca o constientizare a implicarii factorilor psihologici in diverse maladii, in cazul de fata cancerul, atat in plan academic (reflectat prin preocuparile de cercetare si prin continutul materiilor predate la nivel universitar) cat si in plan clinic.

Exemplu: asa-numitele „Behavioural Oncology Unit” in Marea Britanie, centre total integrate fizic si functional cu serviciile de oncologie oferite pacientilor.

Intrebarea este: suportul psihologic pentru pacientii cu cancer este un lux sau o necesitate?

In mod timid, in Romania, pacientii realizeaza ca tratamentul administrat nu este suficient pentru a face fata schimbarii dramatice ce a avut loc in viata lor. Provocarile psihologice pe care le implica expresia „am cancer” sunt substantiale si necesita sprijin specializat. Din pacate, aceasta nevoie nu isi gaseste in general raspuns in ceea ce spitalele pot oferi si in politica de sanatate publica existenta.

Scopul acestui articol nu este sa descifreze amalgamul de blocaje care in final se rasfrange asupra pacientului, ci sa incerce un raspuns minimal la intrebari cheie: suportul psihologic pentru pacientii cu cancer este un lux sau o necesitate? Ce pot oferi credibil interventiile psihologice in schimbul efortului uman si financiar pe care statul trebuie sa il suporte?

Cel mai cunoscut avantaj pe care suportul psihologic il aduce si care poate spori supravietuirea este aderenta la tratament (treatment compliance). Importanta ei este remarcabila deoarece intre 40-80% dintre pacienti nu urmeaza recomandarile primite daca acestea nu sunt relationate cu nevoile, prioritatile si asteptarile pacientului.

In atingerea aderentei la tratament se poate utiliza in interventiile psihosociale chestionarului asupra perceptiilor bolii “Illness Perceptions Questionnaire” elaborat in 1996 de Weinman, Petrie, Moss-Morris si Hornne, chestionar bazat pe cercetarile lui Leventhal . Aceste cercetari arata ca indivizii isi reprezinta mental informatiile despre boala si medicatie, sub forma de convingeri personale cu un continut specific.

Din dorinta de a explica si  conferi sens starii actuale în care se afla (sanatate/boala), pacientul integreaza printr-un proces repetitiv informatia primita de la stimuli interni si externi în structurile cognitive existente, cu scopul de a ghida comportamentul de coping, ale carui rezultate sunt evaluate, iar evaluarea este utilizata pentru reestimarea severitatii percepute a afectiunii si pentru planificarea modalitatilor viitoare de coping, inclusiv adoptarea unui anumit stil de viata.

Deoarece diagnosticul si tratamentul cancerului presupun experiente stresante, numeroase studii au validat ideea ca un procent ridicat din pacienti manifesta anxietate sau depresie clinica (intre 40-80% din respectivii pacienti – dupa unele studii, de 2-3 ori mai mult decat numarul cazurilor clinice din comunitate –dupa alte studii), familiile lor fiind de asemenea influentate negativ de situatia aparuta. Aceasta stare de fapt grava subliniaza necesitatea unor interventii psihologice realizate de catre personal specializat dar si o instruire adecvata a tuturor cadrelor medicale ce intra in contact cu pacientii ce sufera de cancer.

 



feedback
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou