Placebo si Efectul Placebo

Dincolo de asimilarea cu o „arta”, cu o forma de vindecare rituala in care cei suferinzi isi structureaza experienta bolii si vindecarii prin simboluri si metafore, „efectul placebo” este un fenomen dinamic, cu multiple variabile, in care factori ca personalitatea, cognitia, conditionarea influenteaza organismul uman prin mecanisme inca putin clarificate.

Astazi, la inceput de secol XXI, fenomenul placebo este considerat un subiect complex si dificil, un aspect ce tine de „arta” actului medical, continuand sa suscite interes prin impactul  sau asupra demesului terapeutic.

Nu exista un consens in definirea termenilor de „placebo” si „efect placebo”, dar din variatele abordari existente se poate afirma ca „Placebo” este orice procedura terapeutica sau o componenta a acesteia despre care nu a fost demonstrat ca administrarea sa ar produce o activitate fiziologica sau psihologica specifica, menita sa imbunatateasca starea de sanatate a pacientului in cazul afectiunii tratate. Un exemplu clasic numit „placebo inert” se refera la o substanta inactiva farmacologic, cu un continut neutru. De asemenea, placebo poate fi si „placebo activ”, cum ar fi o pastila cu efecte farmacologice dar care care nu este considerata de medic ca avand un efect specific in cazul respectivei afectiuni. „Placebo” poate fi considerat si un tratament sau procedura terapeutica (inclusiv chirurgicala) care la momentul administrarii era considerat eficace pentru respectiva situatie medicala, desi ulterior studiile au aratat lipsa sa de eficienta.

Surprinzator pentru o substanta inofensiva, administrarea de placebo poate produce  efecte secundare ce pot apare sub forma dependentei de respectivul placebo, in special daca pacientul ajunge la convingerea interioara ca respectivul medicament ii este indispensabil.

Placebo imita caracteristici obiective si culturale ale produsului pe care il reprezinta: el imita relatia doza-raspuns a agentului activ (ex. doua pastile placebo au un efect mai bun decat o pastila, o capsula mai mare are un efect mai bun decat una mai mica , culoarea pastilei fiind si ea importanta); de asemenea, se pare ca injectiile placebo produc un efect mai bun decat pastilele placebo.

Convingerile pacientului reprezinta un aspect dinamic, activ, semnificativ in cadrul complexului fenomen placebo, acest lucru incurajand ideea ca psihoterapia poate beneficia de efectul placebo poate mai mult decat alte terapii. Trebuie subliniat insa ca psihoterapia nu este un placebo, o astfel de eticheta putand fi utilizata numai in acele situatii in care procedura psihologica aplicata nu are puterea intrinseca de a produce un efect dar, cu toate acestea, ea da rezultate exclusiv pe baza convingerii pacientului ca va functiona.

Stud. Adrian Andreescu
Facultatea de psihologie, USH, Brasov
Adrian.research@yahoo.com