Suntem ceea ce mancam

Dieta&Fitness

Suntem ceea ce mancam

“Esti ceea ce mananci” spune Ayurveda, o veche filozofie indiana. In acelasi sens, faimosul gastronom de origine franceza din secolul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul “Spune-mi ce mananci ca sa-ti spun cine esti”.

substante energetice, reprezentate de glucide, lipide si proteine, prin metabolizarea carora se obtine energie

alte substante, fara rol energetic propriu-zis, reprezentate de vitamine, minerale, fibre celulozice si apa, indispensabile insa functionarii normale a acestuia.

Cantitatea de tesut adipos din organism este rezultatul diferentei dintre aportul de molecule energetice in organism si consumurile energetice ale organismului. Chiar daca aportul energetic este suficient, lipsa unei vitamine, a unui mineral sau a unui aminoacid esential se repercuteaza negativ asupra bunei functionari a organismului, motiv pentru care acesta trebuie sa ia masuri pentru a remedia deficienta. Modul in care organismul ne determina sa-i dam ceea ce are nevoie este, dupa cum am spus, pofta. Este adevarat insa ca, mancand cascaval, aducem in afara calciului si calorii care, foarte probabil nu-i erau necesare organismului, calorii care se depun sub forma de rezerve adipoase. O cana de lapte rezolva deficienta fara surplus de calorii.

De ce nu avem chef de lapte atunci, in loc cascaval? Pentru ca organismul nostru a fost creat acum mii de ani si facut sa functioneze pentru acele timpuri. In vremurile ancestrale, accesul nostru la hrana era limitat. Nu aveam la dispozitie mancare in supermarket, trebuia sa o vanam, sa o culgem si mai ales sa o gasim. Era normal ca substantele foarte incarcate caloric sa fie foarte placute noua pentru a ne motiva efortul de a le procura. In acest fel, substantele foarte dulci (mierea, zaharul etc), grasimile (uleiul, untul etc) ne atrag instinctiv.

Din nefericire insa, schimbarea radicala a modului nostru de trai in ultimele sute de ani nu poate fi sustinuta in acelasi ritm de adaptarea organismului la noul mod de alimentatie, aceste modificari in functionarea organismului necesitand mii de ani pentru a se realiza.

Pe de alta parte, prelucrarea actuala alimentelor le modifica foarte mult proprietatile, in sensul cresterii continutului caloric. Painea de exemplu, daca este facuta din faina alba are un continut caloric mai mare decat cea facuta din faina neagra care contine si tarate. O prajitura are un continut caloric mai mare decat al tuturor alimentelor pe care omul inceputului de mileniu il consuma la o masa.

De ce nu ne oprim din mancat in momentul in care organismul si-a luat cantitatea de calorii necesara? Sunt mai multe motive, de exemplu pentru ca centrul satietatii are nevoie de 20 de minute de la inceputul digestiei pentru a fi stimulat. Cam de atata timp aveam nevoie sa mancam (pe vremuri) pantru a obtine aportul optim de calorii. Concentararea calorica a alimentelor a scazut foarte mult timpul de mestecare al alimentelor – ce repede aluneca pe gat o prajitura sau o ciocolata si ce mult timp dureaza sa mancam o salata de castraveti care are poate a suta parte din caloriile prajiturii!

 



feedback
автоновости Обзор BMW X1 2023 — самый дешевый кроссовер Обзор 2023 Kia Sportage Hybrid SX-Prestige Обзор Toyota GR Corolla Circuit Edition 2023 Lexus UX 250h F Sport Premium 2023 Года Porsche Taycan — рекорд Гиннесса Обзор Hyundai Elantra N 2023 года выпуска Обзор Mazda MX-5 Miata Grand Touring 2022
Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum



Ti-ai uitat parola ?
Inregistreaza un user nou