Noua istorie a apei

El susţine că e de preferat să gătim alimentele care captează apă, gen orez sau linte, în apă bogată în minerale. Cu cât o apă e mai bogată în minerale, cu atât acestea trec în alimentele gătite cu ea.

Acelaşi principiu se aplică şi în cazul corpului nostru care reţine calciul şi magneziul din apa pe care noi o ingerăm, contribuind astfel la întărirea, printe altele, a ţesutului osos.

Curtay spune că trebuie să înlocuim apă plată cu cea gazoasă, chiar şi când facem un ceai sau o cafea. Alimentaţia noastră, bogată în proteine, lactate, cereale şi sare, este foarte acidă. Acest lucru duce la fragilizarea organismului, explică Curtay.

Bogate în bicarbonaţi, apele gazoase contribuie la restabilirea echilibrului acizi–baze. Persoanele cu calculi renali e bine să evite apele care conţin calciu în cantităţi mari. După Curtay, o apă minerală trebuie să conţină minim 1000 mg de bicarbonaţi, 300mg de calciu, 80 mg de magneziu, 5000 mg de sodiu, 500 mg sulfaţi, 5 mg nitraţi şi 3 mg de fluor pe fiecare litru. În condiţi normale, consumul zilnic de apă minerală trebuie să fie de 1,5 litri.

Apa este supusă şi ea factorului cool. Cele mai hip ape îmbuteliate sunt importate din ţări cu rezonanţă exotică. Prima apă importantă în Franţa, la începutul anilor '90, era Ty Nant, o apă minerală galeză, vândută într-o sticlă albastră. Nimeni nu credea pe atunci că o să aibă succes conceptul de apă cool.

Acum, cele mai fashionable sunt:

Fiji, provenită dintr-o sursă secretă dintr-o insulă din arhipeleagul melanezian;

Sei, de origine americană, cu un succes fulminant în rândul top modelelor;

Canadian Water, vândută împreună cu o carafă specială;

Ogo, a cărei sticlă este creată de Ora-ïto;

St. George’s, al cărei design a fost conceput chiar de Philippe Starck;

Kirène, din Senegal, chintesenţa şicului;

Cloud Juice, un flacon închis ermetic ce conţine peste 9.000 de tipuri de apă de ploaie, recoltate în Tazmania;

La noi încă nu au apărut "water-barurile". De-abia am descoperit Evian şi Perrier. Cu un consum mediu de 45 de litri pe an de persoană, faţă de 145 de litri cât bea un francez în aceaşi perioadă de timp, românii preferă sucurile răcoritoare şi şpriţul.

Mizez pe dorinţa românului de a fi în pas cu moda. Greşesc?