Credit? Ai de un prieten on-line!

Vineri dimineata am ajuns la birou, trebuia sa predau cateva articole. Le-am predat, au fost placute, apreciate, iar in final mini-sedinta s-a aplanat la masa cafelelor interminabile ce ne grabesc noua, celor din redactie, lungul drum spre ora 5. Totusi, lipsea un articol, articol ce va fi predat luni dimineata, adica maine, pentru ca acum, duminica seara, il scriu.

Intotdeauna m-am simtit usor exclusa din discutile de sfarsit de luna ale colegilor, in care invariabil se comenta si rata la banca: a crescut, s-a micsorat, va fi sau nu onorata. Fiind cea mai mica din redactie, nu am ratat nicio ocazie de a ma simti complexata de experienta, pseudo-seriozitatea si discutiile colegilor si colegelor despre lucrurile mature sau cel putin tangibil-serioase, inclusiv cele despre ratele la imprumuturile fiecaruia.

Dar totul avea sa se schimbe. Eu le voi comunica decizia colegilor mei, prima decizie ce ma va lega incontestabil, juridic chiar, de o anume responsabilitate si decizia ce ma va metamorfoza intr-un adult responsabil – daca nu realmente, macar in ochii colegilor mei.

Asa ca … le-am spus! Si de aici incolo a inceput greul ce credeam ca a trecut …

Toti cei prezenti au simtit subit nevoia (nu ca nu apreciez initiativa) de a ma infia si a ma initia in ritualurile perverse (asa spun ei, ei stiu probabil) si metehnele inselatoare ale lumii finaciare de consum.

Doi dintre colegii mei mi-au recomandat 3 banci mari, care de obicei au oferte bune, dar m-au atentionat ca si bancile mici au cateodata oferte bune (de parca nu as fi fost deja confuza). Doua dintre colegele mele (desigur, noi femeile suntem intotdeauna mai pragmatice) mi-au explicat cum ca si un procent in plus sau in minus poate insemna in 10 ani 10% din suma imprumutata. Un coleg mi-a deschis ochii asupra notiuni de comision ascuns, chestie care din cate am inteles poate chiar sa dubleze o dobanda (lucru de evitat! …atata stiu si eu).

Pana acum, Elena, contabila nostra, o persoana mult mai calda decat intelesesm eu ca sunt contabilii (inainte sa intalnesc unul), a stat mai deoparte. Probabil ca ar fi fost necuviincios ca o persoana initiata sa epateze acest sobor al amatorilor cunoscatori in mijlocul caruia ma aflam eu, invatacelul inocent.