În oglinda reputaţiei

Percepţia celorlalţi despre noi se constituie în aşa – numita reputaţie. Pentru una favorabilă, adevărul gol-goluţ nu este de ajuns. Nu e vorba neapărat despre a induce în eroare, ci despre a sublinia şi a pune sub lumina reflectoarelor exact acele părţi care te avantajează mai mult.

În ziua de azi, indivizii au la îndemână instrumente cu care îşi pot construi imaginea la fel de metodic precum mecanismul unui ceas elveţian. Consilierii de imagine te sfătuiesc cum să te arăţi, cum să îţi porţi persoana publică prin locurile vizibile, coafându-ţi orgoliile într-un look nou-nouţ. Specialiştii în branding personal pot lucra cu tine şi mai în profunzime, făcând un slalom delicat printre etică şi estetică, pentru o strategie finală a seducţiei.

Nu este vorba doar de vedete, pe care le devorăm cu ochii lipiţi de paginile revistelor sau de hipnotizanta cutie dreptunghiulară. Nu au prioritate doar politicienii sau persoanele publice de la înălţimea pupitrelor de unde îşi revarsă mesajele, în încercări mai mult sau mai puţin manipulatoare.

Pornind de la simplele interviuri de angajare, reputaţia îţi este analizată ca la microscop. Tot mai multe companii sunt astăzi atente la felul cum este prezent individul pe Internet, această dimensiune fiind luată în considerare la evaluarea reputaţiei (online reputation). Aşa că nu strică deloc să fii conştient/ă de probele şi indiciile pe care le laşi după tine. O singură poză nepotrivită- “politically in-correct”, pe un site distractiv, poate să atârne decisiv în formarea unei opinii negative.

Aparenta libertate de a fi aşa cum doreşti să fii este adesea o iluzie incomplet asumată. De cum intră în domeniul public – adesea chiar fără voie, fiecare gest contează, fie că este vorba de o şuviţă fluturând neglijentă în vânt sau o vorbă scăpată fără discernământ.

http://www.mayra.ro/frumusete-si-sanatate/dieta-fitness/De-ce-nu-poti-slabi.html

Poţi fi oricine. Dar dacă vrei să fii cineva, ai nevoie de o imagine adecvată, iar la aceasta se asortează inevitabil o reputaţie, de orice fel ar fi ea. Nu trebuie să lucrezi în show-biz, fiecare domeniu de activitate cereb-de obicei- un tip specific de înfăţişare. Dacă te-ai trezit că faci parte din mediul de afaceri, probabil costumele sunt uniforma ta şi faţa serioasă o adopţi de cum treci pragul corporaţiei. Dacă eşti un simplu student la Arte – probabil vei încerca să arăţi cât mai boem şi nonconformist, şi exemplele pot continua. 

De obicei, oglinda este “spaţiul unde subiectul se deghizează şi intră în legătură cu fantasmele lui” (Melchior-Bonnet), însă rolul îi este preluat acum de mass media. Mass media imortalizează fragmente de personalitate, surprinse de blitz-uri sau camere, pe care le returnează publicului perfecţionate digital sau, dimpotrivă, caricaturizate şi parodiate, în funcţie de trend. În cultura fast-food, o greşeală îţi poate distruge iremediabil o reputaţie, iar o înscenare reuşită poate să-ţi construiască peste noapte o legenda mai mare decât viaţa însăşi.

Cum spune Miguel de Unamuno, "Când o nălucire devine colectivă, generală şi socială, încetează de a mai fi nălucire şi devine realitate, ceva existent în afara fiecăruia din cei care o împărtăşesc". Iar Diana Vreeland îşi îndemna cititoarele: "Nu te concentra pe fapte, proiectează o imagine".

Printre infuzii social controlate de etic, estetic şi politically corect, graniţele dintre reputaţie şi legendă sunt atât de fragile încât uneori pot să dispară cu totul. Felul în care eşti perceput ajunge să conteze mai mult decât cine eşti cu adevărat. Unicitate, individualitate, narcisism, orgoliu, vanitate: din cioburile de oglindă se reflectă o imagine distorsionată, iar responsabil de percepţia incorectă  este fiecare privitor.

Există devoratori mai mari de fotografii, instantanee, filmări, frânturi de viaţă, reality – show-uri, decât consumatorii moderni?