Diversitatea stilurilor de lucru

Din punct de vedere practic, este vorba tot despre un stil de invatare care ne ajuta sa ne desfasuram munca intr-o maniera cat mai productiva. Punctul comun il reprezinta finalitatea acesteia, care imbraca forma activitatii, fie ca este de natura educationala sau profesionala.

Un alt element de similaritate face apel la caracterul dobandit al acestora: atat stilul de invatare, cat si cel de lucru, se construiesc in timp, pe baza diverselor experiente cu care ne confruntam, existand insa o baza specifica personalitatii fiecarui individ.

Cu totii am putut constata diferente mai mult sau mai putin pregnante in ceea ce priveste modul in care ne desfasuram activitatea in cadrul echipei, si probabil ca nu de putine ori ni s-a intamplat sa intram in divergente de opinii cu alti colegi, sau daca nu, macar au existat usoare aprecieri critice la adresa stilului in care acestia lucreaza.

Insa nu stiu cat de mare este ponderea celor care au incercat sa analizeze originea acestor “conflicte”, care cu siguranta sunt determinate in aceeasi masura si de propriul stiul de comunicare, nu doar de cel al colegului, cu care aparent, ne percepem ca fiind incompatibili.

Raspunsul la aceasta intrebare se contureaza diferit, in functie de mediul de lucru si mai precis de valorile pe care fiecare organizatie de bazeaza. Astfel, daca vorbim despre un mediu in care este incurajata competitia, cu siguranta ca primordial va fi efortul fiecarui individ de a dovedi ca este “mai bun decat ceilalti”, decat incercarea de intelegere si solutionare a crizelor. In ceea ce priveste impactul asupra eficientei globale a organizatiei, putem spune ca pe termen scurt nu este atat de grav, insa pe termen lung ar putea fi uneori catastrofal.

Imaginati-va ce se poate intampla intr-o organizatie in care fiecarea concureaza permanent impotriva celuilalt – se va ajunge la un moment dat ca in cadrul echipei respective sa fie incurajate numai acele comportamente care au o finalitate rapida, iar probabil ca restul echipei le va lua drept etalon, creandu-se astfel un anumit tipar de comportament eficient, care va fi imitat de catre toti.

Daca insa echipa respectiva va trebui sa se confrunte cu o situatie noua, cand acel etalon nu va mai fi pertinent, cu siguranta ca se va instala o oarecare stare de confuzie ce ar putea intarzia foarte mult rezultatele dorite.

La polul opus, se afla mediile de lucru in care este incurajata exprimarea libera, comunicarea deschisa, si creativitatea fiecaruia dintre membrii echipei, un mediu in care fiecare isi va putea desfasura munca conform propriului stil. In acest caz beneficiile organizatiei pot creste considerabil , cu urmatoarele conditii:

• fiecare ar trebui sa manifeste toleranta, intelegere si respect fata de celalalt, fara a se trece insa cu vederea posibilele erori care ar putea aparea.
• comunicarea obiectivelor organizationale sa se faca intr-o maniera foarte clara, in ideea de a face stilurile de lucru sa fie congruente
• valorile la care adera fiecare individ sa fie compatibile intr-o oarecare masura cu cele ale organizatiei

Cu alte cuvinte, pentru a valorifica stilurile de lucru diferite, si a le transforma intr-un avantaj la nivel de organizatie, este deosebit de util sa ne raportam intr-o mod cat mai obiectiv la acestea, astfel incat sa putem accepta ca fiecare prezinta atat aspecte pozitive, cat si negative, pe care numai o comunicare deschisa le poate optimiza.

Ana Ionescu
Consultant Hart Human Resource Consulting
www.hart.ro
www.mapp.ro