Conform unei legi promulgate in 1997, in fiecare a doua duminica a lunii mai se sarbatoreste Ziua Adolescentilor.

In fiecare an aceasta zi este sarbatorita si prin teatru.

Initiat si coordonat de George Mihaita, directorul Teatrului de Comedie din Bucuresti,  Festivalul de Teatru „Jos Palaria” a adus anul acesta in concurs 15 trupe de liceeni din Alexandria, Barlad, Botosani, Bucuresti, Timisoara si Targul Jiu.

“Am pariat mereu pe adolescenti. Am pariat pe o stare si, mai ales, pe comunicarea pe care o propune aceasta stare. Meseria mea de actor mi-a oferit multe. Cu Festivalul Jos Palaria am vrut sa ofer si eu o scena de exprimare adolescentilor. Adica celor cu care pot face schimb permanent de entuziasm! Va invit sa sarbatorim prin acest festival al sufeletelor curate Ziua Adolescentului!”, a declarat George Mihaita.

Pe data de 10 mai se implinesc 10 ani de Ziua Adolescentilor si 12 ani de Jos Palaria!

ADOLESCENTI PE MARE
de Nichita Stanescu

Aceasta mare e acoperita de adolescenti
care invata mersul pe valuri, in picioare,
mai rezemandu-se cu bratul, de curenti,
mai sprijinindu-se de-o raza teapana, de soare.
Eu stau pe plaja-ntinsa taiata-n unghi perfect
si ii contemplu ca la o debarcare.
O flota infinita de yole. Si astept
un pas gresit sa vad, sau o alunecare
macar pan’ la genunchi in valul diafan
sunand sub lenta lor inaintare.
Dar ei sunt zvelti si calmi, si simultan
au si deprins sa mearga pe valuri, in picioare.

Adolescentii sunt cunoscuti pentru toanele lor, pentru nesiguranta, angoase, impulsivitate, pentru faptul ca sunt usor impresionabili, nesabuiti si rebeli, ca si pentru faptul ca se culca la ore ciudate, au perioade rapide de crestere, cosuri si o serie intreaga de obiceiuri nasanatoase. Din perspectiva psihoanalitica, fenomenologia adolescentei se centreaza in jurul reorganizarii vietii interioare. Prima reorganizare priveste reprezentarea experientelor corporale si sexuale: de timpuriu in pubertate, copilul simpte initial ca aceste noi experiente sunt externe siesi, dar cand toate merg bine, el/ea integreaza treptat corpul matur sexual ca pe o sursa de mandrie si placere.
In adolescenta, intre aspiratiile individuale si posibilitatile concrete ale tanarului de realizare a acestor aspiratii, exista un etern conflict. Intotdeauna, nivelul aspiratiilor devanseaza ca intensitate posibilitatile concrete ale tanarului.
Adolescenta – reprezinta acea faza a dezvoltarii umane marcata prin diferentiere si individualizare si care se exprima mai intens decat in oricare alta perioada din viata, printr- un comportament proiectiv, mai mult sau mai putin structurat.
Criza adolescentina a fost considerata mult timp drept principala trasatura a acestei perioade de dezvoltare. Acceptarea si adaptarea la propriile modificari si totodata la cele exterioare fiind problema principala. In perioada adolescentei are loc maturizarea fizica, intelectuala, maturizarea emotionala, stabilirea unei identitati personale, independenta fata de parinti.
In vremea adolescentei mele scriam la revista “Salut” (sunt convinsa ca va amintiti de ea). Se primeau sute de scrisori de la adolescenti care se confruntau cu diferite probleme, de la neintelegeri cu parintii pana la iubiri ce pareau, pentru cei in cauza, imposibile. George Mihaita raspundea celor care isi povesteau dramele si ii incuraja pe fiecare dintre ei. Cateva dintre acele scrisori au fost  publicate intr-o carte numita “Dramele adolescentilor- nimeni nu e singur”. Ceea ce am vrut sa subliniez este faptul ca, intotdeauna adolescentii s-au confrunatat cu o criza a acestei varste.
Astazi crizele adolescentei poarta numele de Emo. Wikipedia spune ca “genul si cultura Emo este ceva usor de definit. Ca atare, depistarea radacinilor este dificila. Numerosi pretinsi “cunoscatori” citeaza scena D.C. hardcore/punk – si mai specific formatia Rites of Spring – ca fondatorii Emo, dar istoria arata ca e pripit a se pune formarea unui gen pe seama unei anumite formatii”.
Copiii Emo sunt din ce in ce mai multi si in Romania. Poarta tunsori asimetrice, haine ciudate si isi ascund fetele dupa ochelari de soare mari si negri. Copilul emo se descrie trist si depresiv. Din pacate, spun pshihologii, este teribilist si se automutileaza. Despre miscarea Emo stie aproape orice elev, pentru ca fiecare are un coleg sau un prieten care a aderat la acest curent. Raspunsul celor care nu fac parte din acest curent a fost de fiecare data insotit de zambete sugestive, iar parerile, unanime: nu e bine sa fii emo!
Este grav faptul ca, acesti copii Emo isi pun capat zilelor. Iar asta subliniaza faptul ca acest curent, pentru romani, a devenit o problema nationala. Generatia de azi este mult prea „americanizata” si ia tot ce provine din Occident drept frumos, minunat.  Parintii care observa aceste comportamente trebuie sa comunice cu copiii lor, sa-i abordeze calm, fara frica, sa incerce sa afle cauzele pentru care lucrurile au scapat de sub control!