Cum prin casa nu prea sunt in stare sa fac curatenie, dar pe online sunt tare viteaza, m-am apucat de curatenie si redecorare pe site-ul meu, Autentic si am dat peste niste versuri care mi-au placut tare (si inca imi plac) ale unei timisorence cu care am colaborat: Andreea Szucs.

Va impartasesc si voua franturi si fiori de poem:

Am pus un scaun

in mijlocul Universului.

M-am asezat pe el

si am ramas agatata intre stele ,

asteptandu-L pe Dumnezeu…

………………………………………………………..

ultimul lucru care as vrea sa fiu

e un camp pustiu si intins ,

care sa nu spuna nimic…

…………………………………………………………

Sub degetele mele

vietuieste un copac plin de pesti.

Admira-l, si-ti vei da seama

ca-n aer zboara viermi,

iar in pamant se zbat pasari.

…………………………………………………………

In mijlocul zbuciumului pestilor

traia copacul.

Calm, privea spre cer visand la un inger.

Zambea catre Univers,

in timp ce vantul ii smulgea ramurile.

Dar el nu simtea decat atingerea aripilor…

Andreea Szucs

Cantec vechi de luna noua
Nichita Stanescu

Iesise-n calea sufletului meu
aiurea, din trotuare, Dumnezeu,
dar seara grea de stele si de lut
ardea pe strazi si nu l-am cunoscut.

In felinarele cu iz de scrum
ochi de pisica-mi licareau in drum
si pasul greu mi se-asternea natang
…si fluieram asa, ca sa nu plang

Dar tot credeam ca poate viermii moi
nu cresc in ochii mei pustii si goi,
nici in surasul meu nedaruit
si tot credeam ca poate n-am murit.

Iesise-n calea sufletului meu
aiurea, din trotuare, Dumnezeu
dar nu l-am cunoscut si, gol de gand,
trecui asa’nainte, fluierand.

Bucuresti, Luni 23 Ianuarie 1956

Iti trimit mana mea scrisa pe o oglinda

arborele din spate,

norii din departare …

Sambure fara floare ce sunt

vrei tu cu sapte petale si alba sa fii?

- Unicul privilegiu: am rămas cu tine

şi am fost fericit precum pietrele de pe maluri.

N-am ştiut cine eşti. Apă om sau cuvânt.

Am stat numai cu tine mulţumit că pot privi de pe mal

că pot auzi.

Veghea mea peste smârcuri. Am vrut

să fii o femeie şi erai pasăre

am vrut să fii apă şi erai pasăre

cuvânt am vrut să fii şi erai zare istovită

de păsări.

Abator cu flamingi tineri. Erai altceva

moartea cere pustiu vinişoare aurii

prin busole. Scâncete sonuri.

In alt anotimp ca un popor nemulţumit

mâna mea pe coapsele tale. Nu erai femeie

nici apă

niciodată cuvânt. Erai altceva altceva.

Unicul privilegiu: am rămas cu tine

şi am fost fericit

precum pietrele de pe maluri.

de Aurel Dumitrascu