Am citit un articol interesant de Razvan Exarhu aici: http://razvan.exarhu.ro/daca-nu-noi-atunci-cand/#comment-6437 care m-a bucurat din doua motive:

1- se poate sa scapi de determinarile genetice si de alte teorii de acest gen si sa iti croiesti o soarta frumoasa si fericita si in viata aceasta efemera

2. sunt oameni care se preocupa de subiectul implinirii personale prin implinirea sufleteasca a altora (v.autorul)”.

Zile frumoase va doresc!

In ciuda “vremurilor in care traim”, in ciuda stresurilor, grijilor, bolilor moderne - mai ales a bolilor sufletesti, a trai este inca o minune. Spun mereu- cu riscul sa ma creada prietenii morbida…- ca, daca omul ar constientiza mai des ca moare si ca moare pe bune, “for ever”, ar trai altfel viata pe care a primit-o in dar. S-ar folosi altfel de darul sau. I-ar constientiza frumusetea si valoarea, nu s-ar mai plange si codi atata…

Si poate ar intelege versurile dintr-un Acatist de multumire pentru Dumnezeu:

“Slava Tie, Celui care m-ai chemat la viata, Slava Tie, ce mi-ai aratat frumusetea lumii”

“Ce bine e la Tine pe pamant si cata bucurie sa fiu oaspetele tau!”

foto: cruce din Cimitirul Vesel de la Sapanta

Trăieşti într-o familie, într-o societate, într-o lume.(…) Societatea te socoteşte un simplu ele­ment constitutiv, o cărămidă între celelalte cărămizi; li­bertatea ta este de a fi o cărămidă odată pentru totdeauna fixată. Libertatea aceasta este libertatea constrângerii şi aici începe drama ta, fiindcă libertatea este în tine, dar tu nu ştii s-o descoperi în sensurile ei adevărate, nici s-o foloseşti atunci când, în sfârşit, vei fi descoperit-o.

Ţi s-a spus că tu nu ai libertate, că libertatea ta este înţelegerea necesităţii, iar necesitatea îţi este impusă de un element cu totul exterior ţie, ca într-o construcţie moartă.

Biserica lui Hristos este vie şi liberă. In ea ne mişcăm şi trăim prin Hristos, Care este cap al Bisericii, având libertate deplină, căci în ea cunoaştem Adevărul, iar Adevărul ne face liberi (In. 8:32). Când surâzi unui întristat; când ajuţi unui bătrân să păşească mai uşor; când dai pomană săracului şi-l vizitezi pe bolnav; când rosteşti: „Doamne, ajută-mă!” - eşti în Biserica lui Hristos. Când eşti bun şi îngăduitor; când nu te superi pe fratele tău, chiar dacă acesta ţi-a rănit sensibilitatea; când zici: „Doamne, iarta-l!” - eşti în Biserica lui Hristos. Când munceşti cinstit acolo unde te afli şi când seara te întorci ostenit, dar cu zambetul pe buze la ai tăi, aducând cu tine o lumină calda şi plină de omenie; când răscumperi răul prin iubire - eşti în Biserica lui Hristos.

Vezi dar, tânărul meu prieten, cât de aproape eşti de Biserica lui Hristos?

Un prieten drag, mare internaut si ganditor pe teme spinoase, a abordat de curand tema fericirii.
Ca om de stiinta ce este, cu experienta de viata pe umerii sai, Peter Gluck nu se sfieste sa spuna lucrurilor pe nume. Iata o lista telegrafica de sfaturi pentru fericire.

“

Fericiti cei care isi inchipuie ca inteleg fericirea si o pot preda si altora, macar la curs sau in carti! Fericiti intradevar fiindca nu pot spune tot si nu au dreptate in toate cazurile dar pot spune deja multe lucruri utile si importante.

Iata un prim set de sfaturi in varianta telegrafica: (incepem sa uitam ce e telegraful si mie mi-a sunat straniu dar progresul rapid ma face fericit!)
Vrei o viata mai fericita?
- fericirea nu vine din succes; bogatia e ca sanatatea - lipseste e necaz;
- devino stapanul timpului tau, fixeaza-ti scopuri care sa te motiveze;
- actioneaza ca un om fericit, zambeste, fii pozitiv, increzator - un cadru fericit genereaza fericire;
- cauta munca si distractia care sa-ti solicite capacitatile, sa te absoarba;
- misca-te fizic si metaforic vorbind;
- dormi cat cere corpul tau;
- acorda atentie relatiilor apropiate;
- extinde-te dincolo de sinele tau; fa binele;
- scrie un jurnal al recunostintei (blog!);
- hraneste-ti sinele tau spiritual, oamenii religiosi sunt mai fericiti. La fel si ateii sau agnosticii care isi organizeaza viata in cadrul unei credinte ca umanismul sau pe increderea in capacitatile stiintei si tehnologiei de a rezolva problemele omenirii.”

M-am bucurat sa prind din zbor o idee sugerata de el- “fa-ti un jurnal al recunostintei”- ii dau drumul chiar de azi.

Sunt recunoscatoare pentru ca am cunoscut - intr-un timp relativ scurt- oameni deosebiti. Fara ei viata mea era searbada, fara ei teoriile despre Bine si Frumos nu aveau acoperire practica. Ei imi dovedesc ca Dumnezeu exista prin insasi faptele lor. Oameni care te pot iubi fara sa stie cine esti- unde ati mai intalnit asa ceva? Sunt multi si unii nu cred ca ar vrea sa fie “deconspirati”: sunt prea modesti pentru asta. Dar va pot da totusi o sugestie, celor care vreti sa regasiti o scanteie de iubire in privirea Celuilalt:  Maica Siluana Vlad.